miercuri, 16 iunie 2010


Epilogul.
Esti asa un dobioic Edward Cullen...
RPDV.

Ma bucur enorm pentru Tess si Nate ca se iubesc in modul in care o fac.Fericirea lor i-a coplesit pe toti,a incercat sa ma atinga si pe mine,insa sunt o cauza pierduta.De abia acum realizez ca nu voi putea fi nicioadata fericita daca continui sa ma amagesc.Nu pot sa ader la o iubire imposibila,la o iubire posibil probabil doar in vise.
Edward m-a inselat ,si nu ar fi facut-o daca ma iubea cu adevarat.Acum cand il privesc langa mine imi dau seama ca nu suntem sortiti.Cel mai bine ar fiecare pe drumul lui.Dar cum sa fac asta cand eu ma apropii tot mai mult de el?cand il vad zilnic?.Nu mai pot sa continuii.
Am asteptat ca ei sa-si spuna juramintele,apoi m-am duc la Alice si i-am spus decizia mea.
-''Alice..eu..eu..nu mai pot sa continui asa..!'am simtit lacrimile in coltul ochilor.
-''Ce se intampla?tu..nu..''
-''Ba da Alice,trebuie sa o fac,trebuie sa plec,departe de tot,departe de inima mea franta,departe de durerea provocata de inima lui,de tradarea luI.De tot cea insemnat el.Am lasat lacrimile sa-mi curga libere pe obraz.Alice nu merita ce-i faceam,la fel si Tess si parintii mei.Dar nu,nu mai pot continua sa fac parte din acest puzzel ,trebuie puse piesele la loc in cutie,ca si cand nicioadata nu a fost deschisa.
-''Vrei sa spui ca..tu..''
-''Da asta vreau sa spun!imi pare rau ca te parasesc acum,cand ai fost langa mine tot timpul,doar ca am nevoie sa o iau de la inceput,undeva unde sa nu mai fie nimic care sa-mi aminteasca de el.''
-''Oricat de mult as vrea sa te tin langa mine,e decizia ta si doar tu hotaresti ce vrei sa faci.Dar asculta-ma ,intreabati inima ,ea ce zice?Nu,nu-mi spune acum,fa-o cand esti singura!''
-''Alice..am rostit cu lacrimi in ochi-te voi suna!''
Am plecat facandu-i cu mana.Nu am vrut sa-mi iau ramas bun de la Tess pentru ca as fi intristat-o.Si e nunta ei.Nu merita asta.
M-am mai uitat o data imprejur si l-am vazut stand cu Jasper de vorba.Am zambit in fata frumusetii lui si a zambetului ce ii era agatat pe fata.Trebuia sa plec acum,cand nimeni nu se uita.
In 10 minute am fost acasa,am luat valiza si am aruncat haine la nimereala.Nu stiam incotro,stiam doar ca de undeva trebuia sa o iau de la zero.Indiferent din ce capat al tarii.
La aeroport :16:45
Eram la aeroport si inca nu ma hotarasem incotro sa o iau.Dar atunci am vazut ,am vazut salvarea sufletului meu.Stiam ca imi voi gasii putina liniste dupa care aspir.Londra,acolo va fi inceputul meu.
O data luat biletul mi-a scapat si un oftat.E atat de greu.Stiu ca ai mei vor intelege.Si daca nu atunci durere va fi si mai mare.Dar trebuie sa fac asta,pentru mine.
In timp ce stateam la coada,am incercat sa asimilez tot ce s-a intamplat pana acum.Viata mea e formata din bune si rele,plina de complexe si de gauri.Inima mea e toata numai gropite.Sper ca acestea sa se inchida intr-o zi.Astfel cum o voi putea lua de la capat?
Mi-a scapat o lacrima cand am inmanat biletul,si am predat bagajul.Din instinct m-am mai intors o data in spate,sperand sa-l vad acolo,strigandu-ma sa ma opresc,sa nu plec,ca ma iubeste si nu-si vede existenta fara mine .Dar asta nu e un film.In care barbatul isi da seama de greselile comise si fuge sperand sa o poata prinde inainte de a urca in avion.Viata mea e ca un film,nu-i stiu sfarsitul.Speram sa imbatranesc privindu-mi nepotii cum se zbenguie prin casa,cum vin si se roaga de mine sa le dau dulciuri ,bani,si ma lingusesc.Dar sunt doar vise,puse la cale de mintea mea.Nu voi putea nicioadata sa le vad cu adevarat,nu cred ca voi putea vreodata sa ma reindragostesc,nu stiu daca inima-mi va permite asta.
Portarul mi-a zambit afirmandu-mi din cap ,si cu asta eu m-am indreptat spre avion.Lasam lacrimi in urma mea..Aici trebuiau sa se opreasca.Scarile avionului mi se pareau siruri infinite,o scara ce duce spre cer,te duci dar nu te mai intorci. Dar stiam ca inima mea ramasese aici,la Edward Cullen,trupul meu era in avion,sufletul imi era prizionier in Forks.ADIO.
EPDV.
-''Edward trebuie sa vorbim..''
-''Ce e?Alice ce este?''
-''Stiu ca am promis,dar nu pot,nu pot sa va las sa va distrugeti singuri viitorul.Stiu ca sunteti sortiti sa fiti impreuna.Presimt asta..''
-''Alice spune o data!''
-''Edward..ea..a plecat!a plecat pentru totdeauna!''
-''Unde?unde a plecat?''
-''Nu stiu nu mi-a spus..''
Am simtit cum ma rup in doua.Inima imi era un purec mic,mic,care tocmai fusese calcat in picioare.Poate fi omul mai dobitoc de atat?in cat sa-ti lasi marea iubire si unica sa-ti scape printre degete.Nu nu mai exista in lumea asta prost mai mare ca mine.
Am incercat sa o sun,insa nu raspundea,telefonul ii era inchis.Cu siguranta avionul ei deja decolase.As fi cautat acul in carul cu fan.Nu vreau sa o urmaresc si sa creada ca o sufoc.Ea a plecat,a fugit de mine,deoarece am ranit-o ca un animal,am pierdut in inger.Iadul va fi urmatoarea mea cursa.
3 luni mai tarziu.
-''ALICE!!grabeste-te o data!''striga Emmett disperat din capul scarilor.
-''EDWARD!NU FA SI TU CA SORA-TA!MISCA-TI FUNDUL ALA LENES O DATA!PIERDEM AVIONUL ALA!''acum strigatul era destinat mie.Dar eram pierdut in ganduri .De cand ea a plecat inima nu-mi mai bate cu atata foc.Pulsul imi este slab.Cateodata privesc fotografia ei,si plang fie zi,fie noapte.Nu imi e rusine,nu cat ar trebui sa-mi fie..Exista dati cand cant la pian iar chipu-mi dintr-o data este brazdat de lacrimi.Am pierdut-o si de aceasta data..pentru totdeauna.
-''Te misti azi?''
Am negat din cap si am coborat lenes scarile.Emmett se balansa de pe un picior pe altul,fiind agitat si extrem da nervos.
-''Da-te domnu si-ti facusi si tu aparitia!''chiar isi irosea sarcasmul de pomana.
O data ce toti eram jos,am hotarat sa punem lacatul pe portile casei.Am aruncat o data o privire si lacrimile mi-au incetosat privirea.Plecam,definitiv din acest oras.Inima mi s-a strans,gandindu-ma ca poate ea se va intoarce si nu ma va gasii,ca eu voi departe si nu am asteptat-o suficient.Insa trei luni nu e putin.Carlisle trebuia sa se transfere de atunci dar a obtinut o intarziere.Dar astazi ne luam definitiv adio de la acest oras.ADIO ORAS,ADIO RAISA.Poate ca te-am iubit prea mult si de aceea am gresit,poate ca te-am iubit prea putin si am fost un dobitoc.Dar acum nu te iubesc nici prea mult nici prea putin.Acum mi-as da viata pentru tine,mi-as da sufletul sa te mai vad macar o data.
LONDRA.
Casa ce statea in fata mea era mare,putin mai mare decat cea din Forks.Saptamana ce urmeaza Rosalie si Emmett isi vor pune pirostiile.Stiu,amuzant sa-l vezi pe Emmett cu streangul de gat dar stiam ca va sosii si ziua asta.Carlisle a plecat la spital pentru a cunoaste personalul si spitalul.
Eu m-am trantit in patul din noua mea camera.Patul,sifonierul si parchetul aveau o nota de maro.Ma simteam si regaseam in aceasta camera.Doar ca imi pasa prea putin acum...
PESTE O SAPTAMANA.
Costumul meu negru se potrivea perfect cu cel al lui Jasper care era foarte tensionat.Se gandea si el sa o ceara pe Alice doar ca de fiecare data cand avea ocazia intervenea ceva.Sa nu mai mentionez ca era periculos de timid.Doar ca pierde ca fraierul timp..timp pretios.
Marsul de nunta s-a auzit.Era o singura domnisoara de onoare si aceea Alice.Ciudat pentru ca la cat le cunosc eu pe ele,e prea putin.Dar atunci,atunci inima mi s-a blocat.Stateam langa Jasper la altar cand in fata ochilor imi apare ea.Socul de pe fata ei era la fel de evident ca si al meu.Nu stiam ce sa fac.
Alice mai avea putin si inghitea zambetul ala.Era atat de frumoasa,si de....de...magnifica.Semana cu un inger in rochia crem pe care o porta.Parul ondulat si strans la spate,astfel incat sa-i cada valuri pe-o parte si pe alta a gatului.Ochii ei se emanau liniste,pace,si veselie.Pentru un moment am simtit cum picioarele se fac de gelatina sub mine.Jasper si-a pus o mana pe umarul meu linistinandu-ma si asigurandu-se ca nu mor aici.
Am inchis ochii si m-am relaxat.Ea s-a asezat langa Alice strangandu-i mana si zambind timid.Ceremonia se apropia de sfarsit.Aveam sa ne indreptam spre restaurant unde va avea loc petrecerea.
Am urmarit-o pe tot parcursul ceremonii..Era atat de frumoasa,radia,trupul ei emana o pace ce nu as fi crezut ca am sa vad la ea.
Statea la masa si privea in gol..Pe fata ii se citea confuzia,iar eu nu stiam ca se fac,sa ma apropii sau sa nu...
Am vazut cum un tanar se apropia de ea si nu le-a luat mult timp ca sa inceapa o conversatie.Sangele imi clocotea si am actionat fara sa gandesc.
-''Buna,deranjez?''
Ea s-a uit mirata in ochii mei ,a durat ceva timp sa ne privim,apoi doar a spus:
-''Nu,nu deranjezi!''
-''Ok,atunci am sa ma asez...''
O priveam cum zambea si incerca sa asculte ce spunea tembelul de langa ea.Mai dadea din cap in semn ca a inteles sau mai radea amar ,semn ca nu i se parea deloc amuzant si total lipsit de umor.
-''Si de ce radeti voi acolo?''am intrebat eu vrand sa rad si eu.
-''Poi ii povesteam acestei frumoase domnisoare-PE CINE FACE EL FRUMOASA?-cum am cazut calarind un ponei.!''
-''Nu zau?un ponei spuneti,ei bine sa va povestesc cum am cazut eu de pe un CAL!''
-''Termina!''maraia ea,dar nu acum cand ma distram atat de tare.
-''Ei bine care va sa zica era o zi de toamna,si eram in vizita la bunica in Fhoenix,si tocmai isi cumparase un cal.si..''
-''Bunica-ta era moarta inainte sa te nasti,cum e asta posibil?''
-''Raisa,lasa-ma sa-i povestem omului-asa unde eram?-A da,Fhoenix,si aveam doar 10 anisori,nu ca m-as lauda dar stiam sa calaresc la doar 10 ani!''
-''Si atunci cum ai cazut?''a ridicat ea o spranceana la mine.
-''Cand vezi un fund bombat si o pereche de sani care mai de care,il dai dracului de cal!''
Tipul scuipase bautura si se pare ca tocmai se inecase.Raisa chicotea in ciuda faptului ca era nervoasa.Sau asta vroia ea sa cred?
-''Nu mai spune?sani iti trebuiau tie la 10 ani!''marai ea.
-''Pe mine ma scuzati am nevoie la ...mm..''
-''Da,da,du-te linistit!''
-''Ce crezi ca faci?''
-''Conversatie?!''
-''Asta numesti tu conversatie?!''
-''Bine,bine,vreau sa discutam!''
-''Nu avem ce!''
-''Cum vrei,dar eu nu plec de aici fara tine!''
-''Chiar asa?!''
-''Chiar asa!''
M-am ridicat de pe scaun tragandu-il cavalareste si pe al ei.Am iesit afara simtina vantul cum imi flutura parul.
-''Asculta-ma,stiu ca poate am gresit ,dar orice om merita o a doua sansa ,pana si eu.!''
-''Esti iertat de mult Edward,doar ca..nu pot!''
-''Ba da poti,uita-te la mine!''
-''Tu..t..u.m-ai ranit!prea tare!''
-''Sunt un nenorocit bine?dar asta nu-mi refuza o a doua sansa!''
-''O a doua sansa?nu ti-am dat-o cumva?''
-''A treia,atunci!''
-''Iti bati joc de mine?Dar ce crezi ca sunt o masinarie de scuze?''
-''Nu,tu esti,-m-am apropiat de ea luand-o de mijloc aducand-o la piept-Tu esti..Raisa mea.!''
-''Pronunti numele meu de parca as fi ceva ce l-ai fi castigat la un joc de noroc!''
-''Esti prea pretioasa pentru a fi pusa pe un raft cu premii!''
-''Ar trebui sa fiu flatata!''
-''Ma multumesc cu un sarut!''
-''Pune-ti pofta in cui!''
-''Mai bine pe buzele tale!''
Si uite asa mi -am presat buzele de ale ei,formand un sarut dupa care tanjeam de mult timp.
-''Nesimtitule!''si mi-a plesnit una de mi-am vazut ceafa.
Am ranjit .
-''Nesimtit pe care tu il iubesti!''
Si am atacat-o cu gura mea lipind-o de zidul restaurantului.Daca nu m-ar fi iubit acum as fi avut un picior fix intre picioare.Stiam eu ca inca mai simtea ceva pentru mine.
S-a departat din nou de mine doar de cativa milimetri si mi-a spus:
-''Esti asa un dobitoc!''si din nou mi-a atacat gura.
-''...si un porc''-tot printre saruturi.
-''...si?..''am incurajat-o.
-''...Si te iubesc fir-as a dracu!'' si cu asta am ridicat-o astfel incat picioarele ei mi-am incalecat soldurile si eu am rasplatit-o muscand-o de gat si lasandu-mi amprenta,sarutand-o cu salbaticie devorand.
-''Du-ma dracului la un hotel pana nu caut pe altcineva!''
-''Nu te dau nimanui.Esti doar a mea si sa nu mai scapi.!''
-''Te iubesc!''
Am oprit un taxiu si ne-am indreptat sarutandu-ne spre bancheta.
-''Te iubesc!''i-am soptit in timp ce ma asezam deasupra ei pe bancheta din spate.

The end.

Si s-a incheiat si Iubire Inocenta.Sper sa nu va fi dezamagit finalul,imi pare rau pentru lunga intaziere insa mi-a fost greu sa decid daca sa fie un Happy end.Insa cum mie nu-mi plc finalurile triste,imi lasa un gust amar nu e drept din partea mea sa va stric bunadispoztie.
Sper ca va placut.
Imi e greu sa ma despart de Raisa si de Edward sa nu mai scriu despre ei,insa totul are un inceput si un sfarsit.
Va multumesc tuturor pentru comentari,pentru sfaturi si incurajari.
Blogul nu va fi sters,ne vom mai intalnii pe chat dc vreti.
Va poop dulce:**:*:

vineri, 4 iunie 2010

Capitolul 33 .

Capitolul 33.
Tristetea in lacasul fericirii.

De ce sa nu recunosc?de ce sa nu spun verde in fata ,de ce sa nu dau cartile pe masa?Sunt indragostit.Da nu e greu de crezut. o iubesc cu toata fiinta mea,doar ca am dezamagit-o atat de tare incat dragostea ce o simtea candva pentru mine a scazut considerabil.Si totusi sunt al dracului de norocos.Nu as mai fi crezut ca va venii ziua in care s-o pot privi in ochi fara sa intru in pamant.Nu am crezut ca voi mai avea ocazia sa o tin de mana.Ea m-a iertat.Nu mi-a dat sansa sa-i dovedesc ca o iubesc,Dar ma multumesc cu statutul de prieten.Macar asa voi sta pe langa ea si voi vedea care vor fi pretendentii.
Nate,cel pe care l-am cunoscut la munte nu mai e acel pustan.Acum ,i-auzi se insoara.Slava domnului ca nu are gusturile unei femei pentru ca m-ar fi tarat prin toate moll-urile existente in Forks.Brr.Costumele ne-au fost comandate de Alice.Fara shopping,fara probleme.
In aceasta seara era petrecerea de burlaci.Un singur lucru stiu;trebuie sa ma tin departe de bautura.Atata timp cat sunt lucid,sunt in stare sa-mi pastrez hainele pe mine,dar daca ...pun gura pe bautura,dati-va din calea mea.
Cred ca stau in fata oglinzii de 10 minute,asta daca nu mai mult,dar nu am ce sa-i parului,parca e un cuib de randunici.Il las asa,trece burlacia si nunta lui Nate daca mai stau mult aici.
Eram imbracat cu o pereche de pantaloni albi ,si o camasa roza.Aratam perfect.Pacat ca nu are cine sa ma complimenteze.Dar de ce ma plang?mi-am facut-o cu propia mea mana,nu mi-a bagat-o nimeni pe gat.
Am coborat jos,unde baietii ma asteptau.Emmett era imbracat cu o camasa neagra si pantalni negri,Jasper camasa bleu si pantaloni tot albi.Sa mergem burlacilor.
-''Nate?esti sigur ca poti face asta?''il intreba Emmett,bagand frica in el.
-''Sti,pana maine mai e o zi,poti sa te prefaci ca ti-e rau,sa mananci ceva stricat,sa te dai cu capul de pereti,oricum nu cred ca se compara cu durerea casnicie''
-''De ce spui asta?''
-''Imagineaza-ti,princhideii cum alearga prin casa,fugi sa nu se loveasca,sa te trezesti in miezul noptii trezit de chitaitul fiului tau,schimbi la scutece..phiu..''
-''Ia mai taci,ca te vad eu si pe tine..''
-''Eu?,la pastele cailor,nu ma nenorocesc fratilor,asta e sinucidere curata''
-''Ba nu, sinucidere curata va fi cu Rosalie daca mai stai mult pe tusa''
-''Nu,Rose a mea?ea..e blanda,gingasa...''
-''Da,de aia urli in miezul noptii,de trebuie sa-mi pun perna in cap,pentru a nu te mai auzi!''
-''Asta e tradare,frate,tradare.''
-''Tu ai cerut-o''
Tot drumul am ras,cu lacrimi de Emmett.Insa acum am ajuns la club.Sa ne facem de cap.
Am deschis usa Clubului.Muzica bubuia in difuzare,toti erau in extaz.Ne-am facut loc printre cei ce dansau ,ducandu-ne la bar ,comandand cate un cocteil de fiecare.Am dansat si am ras pana am ramas fara aer.Emmett a trebuit sa danseze cu Nate.Imaginativi-l pe Nate cel slabut,in bratele lui Emmett.Intra cu totul.Asta e cand faci pariuri pe propia raspundere.Ambii au pierdut asa ca..la dansat cu ei.Nu au crezut ca pot sa rezist o ora fara sa pun gura pe bautura si sa dau cateva palme la fund.Deci iata-ma viu si nevatamat,si inca pe picioarele mele.Baietii mai aveau inca vreo 3 minute de dansat.I-am filmat,ca in caz ca Tess are vreo scena de gelozie,sa-i arat clipul,desiigur ca nu am sa uit nici de vesnicul Youtube.Eh,asta inseamna burlacie.
-''Buna dulceata...''mi-a soptit in ureche o voce senzuala,si atat de dulce..
-''Buna..''am soptit si eu,privind paharul cu ...suc?da suc.
-''Facem un dans?''
-''Nu,nu mersi..''am ras inapoi.
-''De ce..nu te atrag?''
-''Nu prea...''am spus sincer.
-''Nu te cred...-s-a asezat langa mine-aici e altcineva..-spune,te-ai despartit?ti-a dat papucii?oricum nu merita,daca a lasat sa scape o bomboana ca tine.
Am ras,ce-ar zice daca ar afla ca e Exact invers?
-''Tocmai,pentru ca merita..''
-''Ooo..oricum nu trebuie sa afle...eu nu o sa-i spun..''
-''Da..dar nu ma prestez chiar atat de jos...''
-''Nesimtitule!!!''
-''Nu-i nimic,mi s-a spus si mai rau''am soptit in spatele ei.
Tarfa bleaga,nu ezita un moment sa se serveasca pe tava.LOL...ma scarbesc astea.
Baietii au terminat numarul lor de dans.Dar ciudat e ca nimeni nu mai era pe ringul de dans.In plus,Nate era rosu ca marul la fata,si am impresia ca i se umflase si o vena..undeva la tampla.Auch...cred ca o sa fie noaptea vietii lui.
-''Ce...s-a intamplat acolo/?am intrebat eu si Jasper la unison.
-''Acolo?nimic,nimic,ce am zis noi ceva?se enervase Nate,rosind din nou la fata...
-''E haide,Nati...talia ta de 60 se potrivea perfect in bratele mele.''
-''Nu-mi spune Nati!!!''
-''Bine...Nati-cu asta mi-a aruncat o privire-ce s-a intamplat?nu ne puteti lasa asa..''
-''Ringul a fost doar al nostru!!a spus Emmett''
-''Oh...ce pacat!''
-''Da pe dracu,ca din contra,toti s-au dat la o parte ca sa danseze ''amorezii'',,mima Nati..pardon Nate,nervos foc..
-''Ei bine..nu isi va mai aminti nimeni de tine,maine''
-''Ce ziceti de un biliard?''a spus Jasper pentru a destinde atmosfera,desi ii iesise mai mult ca un ras.Sunt sigura ca si el se gandea tot la Nati.
-''Sa sti ca am vazut aia''Nati e foarte perspicace.
Dupa inca trei pahare de suc si doua jocuri castigate la biliard ,ne-am intors acasa.Ma rog,nu atat de entuziasmati cum am plecat,cel putin unii dintre noi.Biata Tess daca ar sti ea cat de multi inamicii are,si da ati inteles bine,inamici,Nati a primit multe oferte in seara asta de la multi baieti-m-a pufnit rasul-dar Emmett a spus ca dulcica de Nati este numai pentru el si nu este dispus sa o imparte cu nimeni.Pe cand Nati ranjea ironic si se dadea pe langa Emmett ca aia sa inghita minciuna.Doar ca dupa ce posibilii parteneri au plecat Nati s-a inecat in bautura.Trebuia sa uite cumva imbratisarea si sarutul pe obraz dat de Emmett.Ew...mi s-a ridicat parul pe maini doar gandindu-ma.
Asa ca am ajuns pe post de scaun pentru Nati.Pentru ca a exagerat ceva prea mult cu bautura.Speram doar ca fetele sa mai intarzie,si venind vorba,ce-or face?sper sa fie cuminti..cel putin Raisa...
-''Fir-as al dracului ,ce mi-ai dati sa beau?
-''Nu ti-a placut?''Emmett punea si mai multe paie pe foc..
-''TACI-sughit-sa nu indraznesti sa-sughit-spui ceva despre asta-sughit-ca jur ca te castrez!''
-''Hai sa-ti ducem iubitica in pat!''
-''NU-sughit-SPUNE ASA!''
Mi-am abtinut chicotele si cuvintele pentru ca o tineam asa toata noaptea.Apoi a urmat un lung duss!''
RPDV
-''TRRR....TRRR...suna pe undeva ,cred ca pe sub pat!
-''Aloo,am raspuns cu ochii inchisi ,cascand!
-''Raisa ,DORMI?INCA DORMI?''
-''Nu asta ar trebui?am intrebat buimaca.
-''Sti ce e azi?''
-''Nu,chiar nu,spune-mi tu Alice!''
-''E nunta lui Tess!!!tu esti domnisoara de onoare!''
-''CEE?Tess se marita?dar...eu..ce-am facut azi-noapte?''
-''O sa afli!imbraca-te!!!''
-''Cat e ceasul?!'''intreb panicata rugandu-ma:Nu doua,sa nu fie doua,te rooog!''
-''11.30!LA 12:00 trebuia sa fi AICI!''
-''Ajung intr-un suflet!''
Am aruncat telefonul nu stiu pe unde,mi-am facut rapid un dus,m-am imbracat cu o rochia alba fara bretele,dar usoara si lejera.Eram gata de plecare,o data ajunsa la Alice,va incepe chinul.
EPDV.
-''EDWARD!pentru numele lui Dumnezeu deschide nenorocita asta de usa!!!!urla Alice cu toti plamani.
-''Acum!Ia-o mai usor nu arde casa!''
-''O ba da! o va face .Haide,trebuie sa te imbraci.
-''Daca nu ai mai urla..asa..as intelege si eu ce ai spune.!''
Mi-am rotit ochii in cap,am intrat in dus,ca dupa aceea sa ma imbrac cu o pereche de pantaloni negri ,la dunga si o camasa roz descheiata la doi nasturi.
Am iesit din camera si am auzit tipete in camera lui Alice.
-''Stai asa Raisa!Nu-ti mai misca capul!''
-''Dar doare al dracului!ce tot imi faceti?''
-''Ai si tu putina rabdare?
-''Ai terminat?''
-''Ce am zis eu de rabdare!''
-''Of fie!''
Am ras si am coborat jos.Mama si tata ne asteptau jos,foarte eleganti si frumosi,Emmett inca isi batea joc de Nate,care incepea sa transpire.
Ora doua de apropia cu pasi repezi.Ne-am indreptati cu totii spre gradina,Nate s-a asezar la altar,si-si freca palmele nervos.
Usile s-au deschis si Tess insotita de tatal ei paseau pe covorul rosu .Raisa,Alice si Rose,erau in urma ei,zambind fericite.
Rose era cu Emmett,Alice cu Jasper iar eu m-am asezat langa Raisa.Am vazut ca pe parcursul ceremonii avea lacrimi in ochi,si ma simteam atat de neputincios.Acum putea sa fie si ea in rochie de mireasa,stralucind precum o stea.
Cuvintele megice ''Da'' si ''Da'' au iesit pe gura ceelor doi.S-au sarutat si au intampinat felicitarile tuturor..
Petrecerea incepuse,Emmett manca ca nesatulul,lustruind farfuria.Alice si Jasper dansau pe o melodie romantica..dar pe fata lor era prezenta o urma de tristete ..ciudat.
Tess si Nate discutau cu cativa invitati.Am cautat-o cu privirea insa nimic de ea.Unde este?
Am privit-o pe Alice in ochi si am vazut ca a evitat contactul.L-a luat pe Jasper de mana si s-au apropiat de mine.
-''Edward...trebuie sa vorbim!''
-----------------------------------------------------------------------
Ok gata.Imi pare sincer rau ca nu am postat mai devreme,dar mi-a trebuit timp de gandire.Si am hotarat si finaul acestui fic.
Anunt ca acest capitol a fost ultimul.
Urmeaza Epilogul si ne vom despartii si de poveste celor doi.O poveste cu multe urcasuri si coborasuri.O iubire cu multi spini.
Sper sa va fi placut capitolul.
Epilogul va venii curand,mai devreme decat acesta,nu voi mai intarzia,acum este timp,vacanta se apropie cu pasi repezi.
Va puup dulce si comentati va rog:*:*:*:**:**

marți, 27 aprilie 2010

Capitolul 32..Adio burlacie.




Capitolul 32:Adio burlacie!
RPDV.

Patru luni,atat a trecut de cand eu si Edward am devenit buni amici.Da ,doar atat pana in momentul de fata.Pur si simplu nu am putut avansa pentru mai mult.Si decat sa stricam o buna prietenie,ne-am oprit.Nu vreau si nici nu-mi permit luxul sa repet greselile din trecut.
Maine este nunta Lui Nate si Tess.Sunt foarte emotionata,sa-mi vad prietena maritata inaintea mea.Ea mereu spunea ca ea nu o sa se marite nicioadata,ca o sa fie ca o albinuta din floare in floare.In schimb eu visam cu ochii deschisi.Imi doream o familie,cu 3 sau cati mai multi copii,cu un sot iubitor,o casa minunata pe o plaja,departe de agitatia orasului,departe de gurile rele,undeva unde sa fim doar noi.Visam sa-mi cresc nepotii,sa-mi sfatuiesc fiica cand va ajunge in pragul adolescentei.Si ea ce face?Se marita inaintea mea.Cum s-a intors roata.Ea a spus ca ma asteapta si pe mine.Stiu ce vroia sa spuna.Dar nu i-a mers.Trucurile ei nu merg pe mine.Am chicotit.
Acum sunt in camera mea.Imi odihesc mintea,creierul dar picioarele au nevoie urgent de odihna.Toata saptamana am alergat de la deal la vale.Am crezut ca o iau la bataie,cand s-a dus si a probat rochia ,superba ,dupa parerea mea,incat imediat a si luat-o acasa.Insa cand a probat-o ,Nate a intrat pe usa,si vazut-o.Sa nu mai mentionez de lacul de lacrimi pe care l-a varsat.Jumatatea de zi ne-am chinuit sa o convingem ca traditiile alea idioate nu au nici-o legatura,ca nu o sa-i mearga rau.Insa ea a ascultat?Vezi sa nu.Si-a sters lacrimile si ne-a tarat pe toate prin toate magazinele din Port Angeles ca sa-si mai ia una.Mi-am facut cruce,vorbesc serios.
Am rezolvat cu rochia.L-am avertizat pe Nate ca adaca de acum incolo nu bate la usa,nu va mai fi nici-o nunta,pentru ca va fi un mire in lipsa!
Vreau sa specific ca a exgerat cu rochia de mireasa.Ok,ok sunt al dracului de modesta stiu si asta.Dar a intrecut masura.Dupa ce a terminat cu rochia am urmat noi.Cu ocazia asta am ajuns sa detest din tot sufletul tot ce tine de cumparaturi.Suntem 3 domnisoare de onoare.Alice,Rosalie si Eu.Alice si Tess parca scapasera de la balamuc.Alergau din magazin in magazin sa caute rochile noastre.Eu le-am spus:
-''E haide mai,alege una din astea si gata.Ce atata scofala''
-''Indrazneste numai sa mai spui ceva ca te pun sa probezi tot ce e aici!arcuia Alice fiecare cuvant fiind sprijinita de Tess.
-''Ma dau batuta''Rosalie isi abtinea chicotele iar eu fierbeam de nervi.

Dupa 6 ore de cautari non stop am gasit si rochiile.Slava domnului.Dar am ramas socata cand le-am vazut .Erau superba.Toate erau albe,nu foarte lungi,deasupra de genunchi .A mea era de un roz pal,nu iesea prea mult in evidenta(slava domnului) ,cu doua bretele care se impleteau dupa gat,iar la baza taliei era prinsa cu o curea subitre din panza .
Acest a fost primul aspect pe care Tess a vrut sa-l aranjeze pentru grandioasa nunta,A spus ca restul sunf fleacuri.Dar acum nu mai sunt de aceeasi parere.Ea isi dorea o nunta in aer liber,sa fie cununati sub razele soarelui,adierea blanda a vantului sa-i plimbe parul dintr-o parte intr-a alta.Dorinta i-a fost indeplinita.Esme si Carlisle le-a oferit gradina lor.Care este destul de spatioasa,sa nu mai spun de priveliste.Doar atat i-a trebuit ,caci in urmatoare secunda am plecat din nou la cumparaturi.Degeaba am incercat sa ma impotrivesc,totul era doar o pierdere de timp.Cine credea ca o nunta poate sa te ucida?Va spun eu.EU.
Am intrat intr-o cofetarie din Port Angeles unde a degustat vreo 10 torturi.Ea vrea unul mare,cu 5 etaje.Adora frica si uraste ciocolata.Insa nici-unul nu a fost pe gustul ei.Mai departe,mai departe pana cand mi-am iesit din minte ,dupa mine toate erau perfecte.Oare asa va fi si la nunta mea?Nu,nu va fi,caci eu nu voi imbraca nicioadata rochia de mireasa,nu voi arunca buchetul,nu voi pune flori in piept,nu voi dansa dansul miresei,nu voi fi sarutata de mire.Daca nu e sa fie.Decat sa ma marit doar pentru a ma marita si sa duc o casnicie nefericita si destinata esecului,prefer sa raman singura si sa ma bucur de toate acestea alaturi de prietenele mele.Bine macar ca ele nu vor sa ramane fete batrane.Ce usurare.Am oftat.
Apoi a urmat decorul.De la intrare resedintei Cullen si pana la locul desfasurarii petrecerii era un covor rosu pe care soseau invitati.Am spus ca a exagerat si nu am glumit cu asta.Toate paharele erau din cristal.Normal ca a intrat cu totul in argentaria mamei sale.Insa ce nu fac parintii cand fiica lor se marita?Multe,va spun eu.Tess pentru nunta a cheltuit cat pentru 10 nuntiEu as fi cheltuit pe sfert,si nu ca as fi zgarcita dar intotdeauna mi-am dorit o nunta simpla dar organizata cu bun gust.Nu impopotonata ,care sa-mi lase urme de stres si oboseala.Vreau totul lejer.Dar normal iar am ajuns sa vorbesc despre mine.
Mesele erau ovale.Nasii vor fi Esme si Carlislte.La inceput Tess era putin nesigura.Credea ca ma voi simtii tradata.Dar de ce?Ma leaga de ei o stransa prietenie ,nu sunt nora sau ceva asemanator.Desi intre noi,mi-as dorii mult viata ei.E atat de implinita din toate punctele de vedere.Are un sot minunat si imi permit sa-i spun asa.Vai de el,daca indrazneste sa nu ajunga,doar o lacrima sa verse Tess ca jur ca-l urmaresc pana la celalalt capat al pamantului.Dar stiu ca Nate o iubeste sincer si nu ar face asa ceva.Insa cu barbatii nu se stie nicioadata.Pot fi atat de lasi cateodata.
De dimineata,mai precis la 5 dimineata m-a sunat disperata,cu lacrimi in ochii.M-am panicat gandindu-ma ca sa intamplat ceva.Insa era doar nenorocita asta de vreme ,tipic pentru Forks.Am linistit-o si i-am spus ca e tipic pentru Forks.Pana maine va trece si totul avea sa fie perfect.Nu a prea inghitit insa nu prea avea de ales.Nici ca i-am lasat.
Astazi trebuia sa ma duc la ea sa punem la punct ultimele detalii.Sa nu mai spun ca diseara era petrecerea burlacelor.Alice si Rosalie s-au ocupat de asta.Nici nu vreau sa ma gandesc la ce-au pregatit.
****
-Alice ,nu ma imbrac cu asa ceva!eram extenuata,moarta de oboseala,astazi de cand am venit am facut ultimele retusuri iar acum trebuia sa ne pregatim de petrecerea burlacelor.Kill me.
-O vei purta si nu vei mai comenta!
Hahaha,sa creada ea.Era o fustita neagra din material lucios,cu doar o palma peste fund,foarte ,foarte sexi,iar in sus un tricou fara bretele.
-Dar...!
-''Taci si hai''
Si cu asta ne-am indreptat spre un club din oras.Singurul de pe aici.Tess l-a inchiriat doar pentru noi in seara asta.Mi-am dat ochii peste cap.Oare de ce nu ma mir.
Cand am intrat,ochii mi s-au inchis instantaneu.O lumina rosie orbitoare m-a facut sa-i inchid.Atmosfera era incinsa.Tess s-a asezat pe un scaun langa care mai erau 3.
M-am asezat neincrezatoare.M-am prins de scaun si i-am ordonat creierului sa nu cumva sa se miste de acolo ca va fi vai si amar.
Deoadata totul a devenit negru.Spaima incepuse sa puna stapanire pe mine.CE?nu am mai fost la o asemenea petrecere.Scena s-a luminat iar de sus coborau pe o franghie 3 tipi,imensi plini de muschi.Muzica bubuia in difuzoare.Am simtit cum inima imi iasa din piept.
Au inceput a dansa pericolos facand-o pe politistii.Unul dintre ei mi-a facut cu ochiul si am rosit mai rau ca un ou rosu de-abia scos din vopsea.Gata!AM PLECAT!dar corpul meu nu se misca.A da,am uitat de ce i-am poruncit creierului meu.Eu si gura mea a mare.
Am simtit cum ma inmoi cand s-a apropiat de mine.Ma privea pe sub sapca ,dar nu-i puteam vedea decat ochelarii care-i acopereau ochii.
-''Tu!''
-''Eu?''
-''Esti arestata''!
-''Nu zau?pentru ce?''
-'Pentru frumusete interzisa''
M-a ridicat de pe scaun,care aproape se luase dupa mine si a inceput sa danseze pe langa mine.Am tras cu ochiul la fete dar erau in treaba momentan.
Era miezul noptii si noi nu ne saturasem de bomboanele astea dulci.Serioas am ajuns sa ador petrecerile astea.
Acum era randul la karaoke.Eu si vocea mea jalnica o sa facem dezastru printre zeitele astea.Insa cu zeul asta in spatele meu,la dracu cu tot.
Rude Boy -Rihanna am vazut in monitor,si eram deja rosie in obrajii.Melodia rasuna in boxe si era timpul sa incep sa cand.
..............


.Come here
Rude boy, boy
Can you get it up
Come here
Rude boy, boy
Is you big enough
Take it, take it
Baby, baby
Take it, take it
Love me
Love me

I like the way
You touch me there
I like the way
You pull my hair
Baby, fight
Dont feel it
I aint faking
No, no
Hahaha..am inceput sa rad la versul You touch me there.Atat a trebuit sa spun pentru ca mainile zeului erau toate pe mine.Fetele se uitau ca la masini straine la mine.Insa I don`t care.. in noaptea asta vreau sa fac doar ce-mi place.Si cam am tot.
Restul noptiii a decurs fierbinte.Eh e doar distractie nimic mai mult.Cand baietii au trebuit sa plece,aproape m-am prins de zeul din seara asta.Ma rog eram si cam ametita dar asta nu se pune.
Dupa asta,doar am plecat acasa ,rugandu-ma ca maine sa fie soare si frumos.Ploaia din Forks nu aar fi nimica,pe langa tunami-ul pe care l-ar provoca Tess.
----------------------------------------------------------------------
Hello:**:*:*:

Ce mai faceti?

Eu,binisor,avand in vedere ca sunt in perioada tezelor+examenul pentru liceu:|.

Vreau sa va anunt ca mai sunt cateva capitole 2,cu tot cu Epilog,sau 3 ...sa vedem.Inca nu m-am ganditit la un final.
Voi cum vreti?

Tind sa va anunt ca ,conteaza foarte mult.Astfel eu il pot face dupa bunul meu plac,dar nu garantez ca va fi pe gustul vostru.
Va astept parerile la chat::::*:*:*

miercuri, 7 aprilie 2010

Capitolul 31.Just friends.





RPDV.

Am ramas ,in ciuda vointei mele am ramas.Dar era o urma de tensiune intre noi.Vroiam sa plec,sa dispar,sa ma evapor,dar Alice ma pandea pretutindeni.Chiar nu-mi gaseam locul aici.Simt ca nu mai fac parte din aceasta familie.Ce sa fac eu aici,cand cel care a produs cea mai adanca rana in sufletul meu? se afla la doar cativa metri..care m-a secatuit de toate puterile mele?
Il prindeam cand se uita pe furis la mine.Ochi mei ii capturau pe ai lui.Ii vroiam langa mine,sa fie doar ai mei,dar nu am o masina a dorintelor.Poate as fi fost atat de proasta incat sa-i mai fi dat o sansa,insa dupa scena cu Tanya,decizia mi s-a schimbat radical.La dracu!dorintele mele sunt in doua tabere.Unele din ele vor sa-l iert,celelate sa nu auda de cuvantul IERTARE.Totul e asa un haos.Cand s-a intamplat asta?Cand am lasat sa se ajunga aici?Puteam sa opresc de mult ,si multi erau fericiti astazi.
Eram in gradina,eram singura,priveam incet cum soarele apune,dand incet firele de par ce-mi venea pe fata din cauza vantului. Soarele se acundea mandru dupa copaci.Isi terminase misiunea.Eu nu pot sa ma ascund dupa un zid sau sa intru in pamant sau sa ma fac mica,mica,atat de mica incat si o insecta sa ma fleceasca.
Nu stiu in ce clipa Esme venii langa mine.Dar asta nu-mi placea.
-Esti bine?ma intreba ea.
-Depinde ce intelegi prin Bine..dar sunt atat cat se poate..
-Voi doi,sunteti atat de dificili,va puneti piedici unul altuia ,va produceti durere reciproca,nu va ganditi la cei din jur,credeti ca doar voi suferiti,restul e in armonie,ei bine va inselati amarnic.
-Nu e asa,nu asta imi este intentia...incercam sa simplific situatia,stiu ce incearca Esme sa faca,dar asta nu o sa mearga.Daca mi-a mai ramas ceva in picioare acela este ego-ul meu.
-O produci in mod inconstient,si doare la fel de mult ,spune ea cu vocea franta dar cu o urma de speranta totusi in tonul ei.
-Eu...
- Sti...nu mai sunt vremurile ce au fost...cand eram eu domnisoara,nu exista ce este astazi..iubirea plutea in aer.Eram sinceri,aveam si noi aventuri dar nu ca voi.Daca am intrat intr-o relatie,incercam sa o duc pana la sfarsit,daca vedeam ca nu merge,puneam punct si se termina.Dar ramaneam amici,nimic nu se schimba.
-......
-Stii,el chiar te iubeste!a suferit mult dupa plecarea ta...Of! de ce nu o lasa balta?
-Nu se vede...a gasit alinare.Nu mergea asa,Esme,nu sunt o papusa din plus,sau din plastilina,pe care sa o modelezi dupa bunul plac.Am caracter,si foarte mult orgoliul.
-..Nu manca. continua ea...nu iesea afara din camera,cateodata se imbata si cadea ,acolo ramanea ,daca il gaseam eu sau altcineva era bine,daca nu,acolo ramanea.Nu vorbea cu nimeni,noi pentru el nu existam,eram doar de forma,noptile nu le dormea,doar privea pe geam afara,si-a facut un obicei din asta.Era de nerecunoscut.
-Suna trist, melancolic chiar, dar nu e din vina mea.Nu din cauza mea a devenit asa.Daca ar fi fost cu picioarele pe pamant,totul ar fi avut alt curs acum.Nu s-ar fi ajuns pana aici.Nu-mi cere Esme,sa fac ceva ce nu pot sa fac,pentru ca va iesi ceva urat.
-Nu va mai purtati prosteste!sunteti aproape adulti!dati un exmplu,fiti maturi,vorbiti,rezolvati-va problemele,nu mai faceti ocolisuri,o sa va pierdeti unul pe celalalt.Nu vreau ca fiul meu sa sufere asa cum nu vreau nici ca tu,fiica mea sa suferi.Va iubesc pe amandoi in egala masura,si chiar daca el e fiul meu,stiu ce greseli a comis,dar nici tu nu esti mai prejos.Ati gresit in egala masura,asumati-va raspunderea.Tu te ascunzi dupa faptul ca el a calcat stramb,iar tu bagi pretestul ca vai doamne te-a inselat.Dar cui nu-i se intampla?Mergi inainte.Viata continua.Un viitor va asteapta.De ce tindeti sa stai prinsi intre trecut si prezent.Lasati-le.Treceti in viitor.Acolo este lumea voastra.Nu aici.Nu cu atata rautate,si orgoliul ce nu va lasa sa respirati.
-Nu pot accepta faptul ca el m-a inselat,a facut de doua ori,o va face si a treia oara.Iar eu pe post de amanta,sau a cincea roata la caruta nu vreau sa fiu.Nu voi mai avea incredere in el,decat in momentul in care voi sti ca este sincer.Ulciorul nu merge de mult de ori la apa,Esme.
-Si cand va fi asta?
-Poate dupa 1,2,3,4, ani...sau poate nicioadata.Am trecut prin multe Esme,am vazut ce insemna sa te zbati pentru bunastarea ta,sa te zbati sa o scoti la capat,sa ajungi undeva sus,sa fi admirat,vorbit de bine.M-am ascuns in munca,pentru a scapa de amintirea lui.Si din nou,din cauza lui am renuntat.Il vedeam pretutindeni,dimineata,primul chip in oglinda,era al lui.E greu sa suporti.
-Ai suferit mult,dar poti oprii oricand asta.Nimeni nu opreste asta,decat tu.
-Imi pare rau ca suferi...As vrea sa pot oprii asta,sa pun Stop,dar nu e atat de usor pe cat se zice.
-Poti sa faci mai mult decat sa-ti para rau!casa asta a devenit o epava,familia ce o aveam candva s-a prabusit,tot edificiul,nu mai am nimic din ce-am avut vreodata!ma doare!
Am lasat o lacrima sa-mi scape,Esme mi-a spus cuvinte grele si dureroase,chiar daca nu asta intentiona,pe mine ma doare.Am provocat prea multa durere.Chiar daca as pleca,nu cred ca durerea s-ar curma.As provoca durere parintilor mei,si nu as rezolva nimic.
Infranta,am intrat in casa,fiecare avea treaba lui,Edward nu era.Am urcat sus,am batut la usa,sperand ca Alice sa-mi raspunda...2-3,ciocaniri,cred ca era suficient incat sa auzi.Am intrat fara sa primesc invitatia,am gasit-o pe Alice,cu doua bluze in mana.Arata groaznic.Rimelul i se scursese pe fata.
-Alice?vocea imi era la limita.Lacrimile luptau sa izbugneasca,insa cu grea le-am stapanit.
-Shh...nu vezi?am de facut o alegere importanta.!priveste..bluza aceasta galbena,e frumoasa,decoltata,comoda,iar aceasta albastra,e putin decoltata,nu atat de comoda,si inchisa la culoare,pe care sa o iau?imi plac amandoua...
-Fa ce-ti spune inima..
-Asa faci si tu??
-Nu prea...
-Si atunci?cum imi ceri mie sa fac ,daca nici tu nu esti sigura ca va functiona.
...
Nu am mai spus nimic.Rusinata si infranta pentru a mia oara m-am intors oftand si am plecat.O sa mai fac si o a treia incercare.Sper sa mearga de aceasta data.
Am ciocanit la usa,dar nu am asteptat confirmarea,am intrat.El era intins pe pat,isi tine capul in maini,iar picioarele le avea stranse la piept.Se legana precum un bebelus.Mi se inmuia inima,dar nu trebuia sa parasesc frontul.
M-am pus pe pat langa el si am lasat lacrimilor loc sa ma sece.El observase nelinistea mea...mi-a sters lacrimile si s-a intors la leganat.
-De ce ai gresit?de ce trebuia sa se ajunga pana aici?am spus cu vocea stinsa..M-am intos cu spatele,lasand lacrimilor din nou loc sa ma sece.
-Te rog....Jur ca am platit cu varf si indesat pentru prostia mea..te rog..nu ma face sa ma simt si mai vinovat de atat.
-Nu arati ca fiind chinuit...l-am atacat eu ...ci din contra..ai companie aproape zilnica...pf...cine s-ar plange?
-Doar nu crezi ca...?Doamne!pufneste el...Tanya se tine dupa mine de la gradinita,are o obsesie,e putin prea mult dusa.Nu am ce-i face.Nu pot pune politia pe urmele ei,spunand ca este o obsedata sexual.Astfel incat sa obtin ordin de restrictie pe numele ei.
-Nu,normal ca nu,ai fi foarte trist,nu ar mai avea cine sa te cine sa te mai inclazeasca noaptea?Tragic.
-Chiar nu intelegi?nu e nimic intre noi.Absolut nimic.
-Nu,si eu sunt nebuna.Sau am vedenii mai nou.Sti ceva,nu mai sunt un copil,nu mai mintii.
-Nu te pot face sa intelegi,incapatanarea ta nu are limite,o sa vezi tu mai tarziu,ai sa vezi care vor fi si consecintele.
-Nu vreau sa stiu,vreau....vreau doar sa nu ne mai certam.Daca vrei sa fi cu ea,ai cale libera,dar nu mai vreau ranchiuna.
-Mi-a zambit sceptic,nu prea multumit dar zambetul lui spunea:''decat nimic mai bine si atat''.Am chicotit.
-Mi-a lipsit asta...spune cu dragoste...
-Ce?
-Zambetul tau...frumusetea ta,totul.TU.
-Ma flatezi..vrei sa castigi puncte...il tachinam eu..
-Nu...nu rade!cred ca imi trebuie muulte puncte..
-Nu ai idee...
Am ras,am povestit despre tot ce a facut fiecare in timpul cat am fost despartiti.Pana la urma,toata ranchiuna dintre noi a disparut,am ramas buni prieteni,chiar cei mai buni.Nu amestecam dragostea cu prietenia.
As risca sa pierd o prietenia frumoasa.Nu imi asum acest risc.

duminică, 28 martie 2010

Capitolul 30:Ipocrizie

Ipocrizie.
RPDV.
Mi-am asezat capul pe perna si am asteptat cateva minute,sperand si rugandu-ma sa adoarma.I-am aruncat o privire,eram convinsa ca adormise.M-am ridicat in sezut si am dat sa plec insa el ma cuprinsa de umar.
-unde crezi ca pleci?
-am dormit suficient!tu ai mai mare nevoie ca mine.
-ai dormit 5 minute,ti se pare suficient?
-destul de mult sunt 300 de secunde!
-vrei sa pleci ,nu-i asa?nu somnul e de vina ci eu...
-mai mai,cineva e foarte sincer.!
-viata m-a invatat sa fiu asa..spune cu vocea stinsa.
Nu am mai zis nimic,mi-a inchis gura cu aceste cuvinte.Eu doar pentru un moment uitasem totul,uitasem greselile lui,practic nu se intamplase nimic.Insa iata,asa e ,viata ne invata sa fim sinceri,si eu cu sinceritate spun ca nu am dat uitarii totul,si nici nu pot sa fiu.
Tristetea mi-a invaluit chipipul,venisem aici pentru ca eram ingrijorata,stiu ca sentimentele mele pentru el nu s-au stins,dar nici atat de aprinse nu mai sunt,el mi-a gresit si nu de o data ci de mai multe ori.Ma doare,ma doare tare rau.
Am plecat capul,oftand,am dat sa plec insa un zgomot teribil se auzi,o bubuitura puternica,m-am intors si el tinea de piciorul unei veioze,ce-o lovea de perete.
-ce-ai ma?
-nervi!suparari!
-si cu ce e vinovata veioza??!!!
-e veioza mea,daca vreau sa dau cu ea de perete am sa dau,daca vreau sa o arunc de la balcon,am s-o fac si pe asta,probleme?
-sa stii ca da!cine te crezi?parintii tai muncesc pentru a-ti pune la dispozitie tie toate mofturile si tu ce faci?le trantesti de pereti?esti un iresponsabil,traiesti pe spinarea parintilor tai,nu esti in stare sa faci ceva de capul tau,chiar crezi ca asta o sa functioneze pentru mult timp?ei bine sa sti ca te inseli,nu mai esti in fasa,nu mai esti un tanc de 10 ani,care sa-ti iei pachetul,ghiozdanul si sa o tulesti pe usa afara.Ai 18 iar maine vei avea 20 de ani,poimaine te vei insura,vei face copii..cu ce ii vei intretine?nu ti-ar fi rusine sa te duci la ai tai si sa le ceri banii ca sa platesti factura de la curent?sau apa?sau..painea familieii tale?chiar nu vrei sa ai ceva al tau?de care sa te bucuri numaai tu?sa nu te umilesti in fata cuiva,sa fi pe cont propiu.Tu nu sti ce inseamna sa suferi ca maine nu vei avea ce pune pe masa,ca maine propiul tau copil iti cere bani de un corn,iar tu nu ii dai pentru ca nu ai,motivul?nu ai fost in stare sa realizezi ceva in viata ta.Cunosc persoane de acest gen,si crede-ma nu e ca nu vor,ci din contra ar vrea dar nu au,in schimb tu,ai totul,dar in acelasi timp nimic.Esti mai sarac decat un amarat ce o duce de pe-o zi pe alta.Mai implinit este cel care vine de la servici,dupa o zi,pe care a muncit-o pe branci,dar gaseste acasa o familie ce-l asteapta,o bucata de paine pe masa.Asta inseamna sa fi fericit.Nu masini,fete,bani,astea sunt mofturi.Astea se vor duce,si va ramane un gol pe care nu-l vei sti de unde vine,te vei intreba ce-i cu el.
M-a enervat,nu suport cand se comporta asa,stiu ca el poate mai mult,nu este o persoana pline de fite,dar tare ma tem ca incepe a devenii una.Devine acel adolescent mofturos,caruia nu-i trebuie sa greseste,urasc acest gen,iar eu nu vreau asa ceva pe langa mine.Vreau pe cineva cu care sa fiu in stare sa realizez ceva,nu eu sa merg la servici iar el sa stea tolonit pe canapea ,cu punga de popcorn in mana si urmarind meciul de football.
-Edward?sopteste Alice,deschizand usa ...ai un musafir..
-cine e?intreaba frustrat.
-e....ei bine...e Tanya..
Am simtit un ghimpe in inima,deci nu au rupt legaturile,se pare ca am avut dreptate.Imi simteam ochii inlacrimati ,dar trebuia sa fiu tare,daca asa e sa fie poi atunci sa fie asa.
Am ras,mi-am dat ochii peste cap,am scos telefonul si am format un numaar,era el al lui Tess..
-mm..eu ies putin..am un telefon de dat.
A sunat de doua ori iar la cel de-al treilea cineva a prins firul.
-alo?Tess la telefon.
-buna,Tess..sunt eu...
-o doamne,de cand nu am mai vorbit?
-de mult oricum..
-ce zici ,ce mai faci?
-fac foarte bine,sti tu,Chuck.am renuntat,am cateva probleme de sanatate,dar nu te ingrijora,nu e ceva grav,si am venit la ai mei,acum sunt la familia Cullen.
-oo..te-ai impacat cu...?
-nu,si nici nu cred..
-de ce?sti tu vorba aia cu a doua sansa...
-e un proverb tampesc,si a avut o a doua sansa,Tess,las-o balta,ma sti decid ceva si nu dau inapoi,mai ales in situatia asta.
-si cu Nate cum merge?
-foarte bine,in august facem nunta!!
-oooo...si sunt si eu pe acolo pe lista?
-normal...
-bine Raisa,ma bucur enorm faptul ca ai mai dat si tu un semn de viata,acum trebuie sa plec,ma cauta Nate,dar mai vorbim diseara,sun eu atunci.
-ok te poop.
A inchis.Ma bucur mult pentru ea,are parte de tot.Din nou am oftat,am coborat scarile si m-am dus in gradina.
M-am asezat la masa,ignorand persoana de langa Emmett,era Tanya,dar sincer,sunt mult superioara ei,asa ca nu o bag in seama.
Vorbeam cu Rosalie,devenisem bune prietene,ea era cu Emmett,formau perechea perfecta.Cand o voce pitigaiata ma intrerupsa.
-deci..cei cu tine pe-aici?ai venit sa cuceresti teren?
Am ras,ea chiar ma credea o mahalagioaica,credea ca am sa ma implic in aceasta batalie cum o numeste ea,macar daca ar merita.
-poi depinde la ce te referi..teren am destul..nu cred ca-mi mai trebuie...Emmett chicotea deja.
-nu o face pe proasta!sti la ce ma refer.
-nu o fac,si normal ca stiu la ce referi,nu esti prima care ma intreaba,dar si daca ar fi asa,cu ce te-ar deranja pe tine?
-poi sa sti ca Edward este doar al meu!
-despre Edward era vorba?huh,pot rasufla usurata,oo draga,stai calma,dupa noaptea care am petrecut-o impreuna,mi-am luat ce aveam nevoie,poti sa iei tu restul,nu-mi mai trebuie.
-vrei sa spui ca ai petrecut o noapte cu Edward?
-chiar tu ai spus-o!
-cum l-ai sedus?
-nu ca ar fi fost nevoie,dar am procedat la fel ca tine!ia zi cum ti se pare?sa-l intrebam care dintre noi a fost mai buna?care crezi ca ar fi raspunsul lui?
-te omor!
-incearca.!
S-a ridicat in picioare si a ridicat mana la mine,nu am crezut ca ar fi capabila sa-mi plesneasca una,pana cand am simtit durerea,si cum ceva imi pulsa.Nu am indraznit sa pipai,pentru ca mi-am luat avant si i-am tras doua palme de-am pus-o la pamant.
-asculta aici,ratato!!!eu nu ma cert cu tine,pentru un ratat ca si tine,sti ce?va meritati reciproc,incep sa cred ca sunteti facuti unul pentru altul,2)oricat de curva aai fi tu,nu-ti permit sa dai in mine.
-am plecat!cand m-am intors,el statea in spatele meu,privea pamantul ,sa fie rusinat?ar fi cazul,dar nu cred ca stie ce e aia rusine.
-Nu!tipa Alice,ea va pleca.
-de ce eu?
-pentru ca asa zic eu!se rasti Alice,din cate stiu ,eu locuiesc aici,nu tu,asa ca muta-ti cuibul.
-sa hotarasca Edward!spune Tanya.
-Alice.eu ...
Edward ii arunca o privire cu subainteles,iar ea a priceput mesajul ,luandu-si geanta si inaintand spre iesire.
-Deci ce facem in continuare?!!spune Alice.
---------------------------------------------------
Gata si acest capitol,cum vi s-a parut??

vor mai urma cateva si spun The End.

Nu stiu nici eu Deznodamantul.

Depinde de ei.

Va pop:*:*:*:**:

duminică, 14 martie 2010

Capitolul 29.Incertitudine

RPDV.
Incertitudine.
Eram prinsa intr-un joc,pe care nu am crezut ca am sa-l pot duce la final,nici nu am crezut ca voi putea sa trec de primul nivel vreodata.E atat de obositor sa alergi dupa ceva,dar el sa fuga si mai tare si sa ramai in urma.Cam asa ma simt eu acum,parca cineva ma fugareste,eu fug,el nu ma prinde,apoi eu il alerg,eu nu il prind,e un cerc atat de vicios.
Dragostea ma alearga mai tare ca la un maraton,dar eu sunt olimpica.Eu alerg si ea nu ma prinde.Incerc sa prind din zbor un sentiment,ceva,insa el se inalta tot mai sus,iar eu raman in urma.
Asa se intampla si acum,a plecat,intr-o secunda s-a spulberat,nu stiu unde a plecat,dar aveam un sentiment nu tocmai placut.Presimteam ceva,ceva ce nu am mai simtit.Insa in ultima perioada am fost atat de abatuta incat ma incred ca debitez eu.
Oftand,m-am intors la masa,unde Esme,imi permit sa-i spun pe nume.Desi nu prea ma simt bine..dar ea a insistat.Gratarul era gata.Carnaciorii si micii amplificau pofta mea de mancare.
Alice a aranjat scaunele erau 6,Emmett inca de cand a simtit mirosul si-a facut prezenta.Si-a calculat si portia.Nu inteleg unde poate baga atata,parca si il vad la 45 de ani cu un burdihan,va venii vremea mea, sa stam la ceai si sa fac baza de el.
Sorbeam cu atat pofta sucul ,de parca nu mai vazusem.Dar imi era foarte sete.Gatul imi era uscat.Probabil de la caldura.Era pentru prima data de cand am venit in Forks,si soarele a stralucit cu atata putere.
Am asteptat ca toti sa se aseze la masa.Era ciudat ,el nu coborose,la urma urmei ,si el facea parte din aceasta familie.Eu eram doar un oaspete.Vroiam sa fie si el aici,la masa.Nu doream sa fie lasat pe din afara.Nu trebuie sa amestecam probleme personale cu cele de zi cu zi.Ciudat,am inceput a vorbii coerent.Unde sa notez?
Toti eram asezati la masa,doar Edward lipsea.Ma indigna teribil acest lucru.
Invarteam micul in farfurie,gandurile mele erau plecate,vroiam sa stiu ca este in siguranta.Nu stiu de ce un sentiment de vinovatie ma pandea.Il vroiam aici si acum.Vroiam sa-l stiu in siguranta.
-Alice..sparg linisitea...el de ce nu e aici?Ochii deja palpaiau,lacrimile vroiau sa le dau drumul..
-mmm...spune ea inghitind...sti..nu stiu..
-Emmett?tu sti..
-mhm....spune bagand ce-l de-a doilea carnat in gura...l-am vazut cu o sticla in mana.
-o sticla?spun ridicand o spranceana..
-de ce era?
-nu stiu exact,eram pe picior de plecare.
-nu mi se pare bine,ca el sa fie inchis si noi sa petrecem .
-asa e,ai dreptate,ma duc la el,ofta Esme.
-nu,nu te deranja,eu am provocat asta si tot eu am sa o rezolv....
M-am ridicat aproape tremurand de pe scaun,mi-e putin frica ce e drept.Dar,vreau sa-l vad.
-sa nu intarziati....!!!se amuza Emmett..
-Emmett!!spune Esme plesnindu-i o palma dupa cap..
-cee?pentru ce a fost asta?
Nu am mai stat sa ascult la Emmett,ma indigna si mai mult.
Am ocolit putin,facandu--mi intr-un final curaj si am intrat in casa.Ochii ma dureau,era atat de intuneric,toata jaluzelele erau trase,era un aer sumbru.Mi-e era teama.Nu ca as fi putut patii ceva,imi era teama de ..tot.
Am urcat scarile privind in jos,pana la al treilea etaj mai aveam.Insa trageam cat de mult puteam de timp.
Ma aflam in fata usii lui,nu aveam amintiri.Le-am lasat in acel avion.Dar am uitat sa las si sentimentele.Prost moment.
Am apucat cleanta,imbarbatandu-ma cu curaj.Am impins,insa ceva o bloca.Am crapat-o suficient incat sa-l vad pe el blocand-o.Era pe jos,cu spatele sprijinit de usa.Ori dormea,ceea ce era cam prea ciudat,ori era beat.
Edward?am strigat insa nu raspundea.Panicandu-ma m-am impins cu putere in usa.Astfel incat aproape am scos-o din balamale.Dar reusisem, ma aflam in camera.
-auuu !!se auzi un geamat.
Macar stiam ca este bine,ma gandeam ,chicotind putin.
-cine drac....dar cand ma privi,nu-si mai termina propozitia.Ochii lui dusi in fundul capului,dar care erau inlacrimati,cuta dintre sprancene.Era el,doar putin mahmur sau poate ceva mai mult.
M-a durut sufletul sa-l vad in situatia asta.Isi ferea privirea de a mea,de parca ii era rusine,jena,se simtea vinovat asta era,nu ca nu ar fi.Dar desi mi-a facut ce mi-a facut,nicioadata nu i-am dorit raul,mereu i-am dorit sa fie fericit,i-am lasat cale libera sa aleaga.Si el a ales.
-Edward...soptesc...dar el nu raspundea..privea undeva,doar el stie...
Vazand ca nu-mi raspunde,cu un deget i-am apucat barbia,si l-am facut sa se uite in ochii mei.Plangea,el chiar plangea.
-la dracu!sopteste,s-a dus si barbatia mea...mai ramane doar sa fac pe mine...
Am chicotit,ma induiosau cuvintele lui,oare de ce plangea?
-haide sa te punem in pat.
L-am luat de maini si l-am sprijit de mine.Era mai greu cu mine,asta facea ca si eu sa par beata.
-incet ...ca ametesc!!
-hahah,tot amuzant ai ramas!Imi zambi smechereste,si se tranti pe pat,tragandu-ma pe mine deasupra lui.Foarte nostim,si acum cum scap?
Mainile lui imbratisau spatele meu ,si am un vag sentiment ca nu-mi va da drumul.L-am impins mai in spate.
-dormi!ii poruncesc eu...
-canta-mi!imita el porunca mea.
-sti ca nu am voce!
-sti ca nici eu nu vreau sa dorm!
-of,ce ma fac eu cu tine..
-sunt un idiot!
-esti!
-cretin.
-afirmativ
-prost!
-categoric!
-sunt un bou indragostit!
Ei,aici nu am stiut ce sa-i mai spun,era indragostit dar de cine?cine e ea?
-normal..soptesc,,,fara vlaga...
-sunt indragostit irevocabil si neconditionat de cea mai frumoasa si mai desteapta si mai dulce fata din intreg universul.
Sa spun pe-a dreapta sufletelul meu se micise de tot,''indragostit neconditionat si irevocabil'',acum e si filozof,mie nicioadata nu mi-a spus asa,daca imi soptea un ''te iubesc'' era bine.
-si cine e?soptesc rastit,negandid ceea ce am spus..
-esti curioasa?
-nuuu.....
-atunci?
-doar vreau sa stiu...
-mi-e somn...
-culca-te!
-cu tine.!
-ba nu,singur.
-dar eu vreau cu tine!
-sa dormi cu mine?
-nu!chicoteste,sa ma culc cu tine!
-esti un porc!
-stiu!spune razand.
-esti beat!
-mahmur!e altceva.
-ai adomit?
-nu...
-vrei o baie...
-nu...
-un ceai?apa?lamaie?
-nu....u...
-dar ce vrei tu?
-sa dorm....
-poi cine te tine?
-tu....
-atunci plec!
-nu...
-nici asta nu vrei,asa-i ?
-nu...
-dormi cu mine!
-dar nu vrei mai bine sa coborom,faci un dus,si apoi mergem in gradina?!
-faci dus cu mine?
-nu!
-atunci nici eu nu cobor.!
-fie!ma exasperezi!dorm cu tine !daca asa o sa-ti taca gura aia o data!
-de asta te iubesc!
-------------------------
Hello:*:**:

ca sa-mi rascumpra timpul pierdut l-am postat mai devreme,si l-am facut si mai lung..:D:DD::D:D:D

sper sa va placa..

sper...

kiss:**::*::*

joi, 11 martie 2010

Halucinatii??





Rpdv.
Mirosul de bacon si de oua prajite m-au facut practic sa ma ridic din pat.Chiar daca as mai fi vrut cu disparare sa ma lege cineva de pat ,nu se putea.Astazi va trebui sa infrunt ceea ce ma tem cel mai tare.Privirea lui,refuzul lui,...Dar daca el gandeste exact ca si mine,daca e posibil totusi sa mai simta ceva si pentru mine?sa nu ma fi uitat in totalitate.Sa mai fiu intr-un colt al amintirilor lui...cat mai indepartat dar sa fie si ala.Acestea nu sunt decat niste simple presupuneri,adevarul este acela din fata ochilor mei.Acel adevar pe care il refuz cu inversunare.Ma comport mai rau ca un adolescent de 14 ani,nu am vrut sa cred ca dragostea nu este decat un capriciu,si am pierdut.
M-am lovit de usa de la baie,cred ca mergeam si ma gandeam in acelasi timp.Nu face nimic,cu ocazia aceasta m-am trezit cu adevarat.Dupa un dus de care am tras cat de tare am putut,m-am imbracat cu o pereche de jeanshi albi ,josi pe talie,in sus un tricou in culorile curcubeului,putin prea mult decoltat.
Cand stropul de parfum mi-a atins pielea si am inhalat mirosul de frezii m-am simtit ca noua.De odata un sentiment de stapanire pusese stapanire pe mine.Eram dintr-o data,gata sa infrunt tot ce ma asteapta..carui fapt se datoreaza aceasta?
Plina de viata,si cu un zambet ce nici cel mai bogat om de pe planeta nu l-ar putea cumpara,am coborat la iubitul meu mic dejun.Am macat pentru toata ziua,Andrada era si ea la masa foarte tacuta,ceea ce era o minune,de cand o stiu eu,si e de ceva vreme,nu-i sta in fire sa stea atat de potolita.Ceva nu e Ok.
-Andrada?esti Ok?
-mda...de ce nu as fi?
-poi sti..nu-ti sta in fire sa nu comentezi tu la ceva,fie ori sunt ouale prea reci,sau prea prajite,ori nu e sucul prea dulce....si pot continua..
-ti se pare...
-daca zici tu...Acum trebuie sa plec.
-unde?sare ea cam curioasa..
-la moll cu Alice,astazi a ramas ca am sa fac cumparaturi cu ea.
-mama,te rog vino putin..am strigat .
-sii...pe mine nu ma iei?
-poi...daca vrei sa vi e in regula..
-super..ma duc sa ma imbrac.
-du-te.
-da iubita ce e?
-auzi mama,ce iti voi spune acum e tottal negociabil,poti sa ma scoti pe usa afara daca vrei dar pozitia nu mi-o voi schimba ai inteles?
-dar ce e atat de grav in cat sa de dau afara?
-renovari!
-ohh nuu!!nu vei schimba nimic...imi place totul exact cum este acum..fara..modificari,fara!
-mai vedem noi!i-am dat un sarut pe obraz si am iesit afara.
Alice sosise deja ,am urcat in masina ,am plecat toate trei ca o furtuna spre moll.
-Andrada...uite cum facem tu esti mai mica,raioanele sunt puse pe varste ,,du-te si cautati ce vrei,nu-ti refuza nimic,nu conteaza pretul,ia-ti ce vrei si ne intalnim la casa ,ok?
-nici ca se putea mai bine!
-deci Alice de unde incepem/?///Alice?
-oh,scuze nu eram atenta...
Ce era cu ea?de obicei ,era mai dinamica,se intampla ceva,ceva ce pariez ca voi afla curand..
-vreau pantalonii acestia,dar nu,nhea..nu merge cu bluza si nici cu sandalele,vreau ceva auriu,si de asemenea acest accesoriu,prea colorat.Nici gand!
-asta e Alice pe care o stiu eu!
-stiu asta sunt eu !acum hai ! ma asteapta atatea de facut.
-mi-e mi spuuuuuiii!!
Am cumparat cam totul,mai aveam inca ceva...vestimentatia pentru vizita mea la familia Cullen...
-Alice....!!ma plangeam eu..chiar nu ma pot decide...sa fie alb,sau crem....galben sau verde....pff...
-hmm...eu zic acea alba si legata cu o curea gri deasupra taliei,si cu acele sandale gri,plus acest colier esti mirificca.
-mersi ,Alice!
-auzi,ce telefon ziceai ca ii iei Andradei?
-m-am razgandit!
-ce nu-i mai iei?
-ba da..spun chicotind...doar ca am sa-i iau un leptop..stiu..am si eu unul,insa,eu am proiecte la care inca lucrez,nu am timp.
Am mers cu Alice,la un magazin si i-am luat un leptop.
Andrada mai avea putin si ma lasa fara timpane,cand l-a vazut.Ma bucur ca am putut sa-i implinesc un vis.
Urmatoare mea oprire a fost la un magazin de mobila.Poate sa zica mama ce-o vrea dar cand o sa ma vada cu ele cumparate nu o sa mai aiba ce sa zica.
Am cumparat un coltar pentru a inlocui,canapea prafuita si deja gaurita cu una noua si de culoare maro,am mai luat doua dormitoare,unul pentru Andrada,cu nuante de verde ,iar celalalt pentru mine,ceva mai simplu dar rafinat.
Cand am ajuns acasa cu ele,a trebuit sa o tin pe mama sa nu lesina.A incetat sa mai comenteze,cand a vazut cum arata cea noua in locul celei vechi.
Era timpul.Era ora 14:30.Trebuia sa plec.Aveam niste emotii.De parca trenul urma sa ma calce.De parca acum as urma sa dau exmenul vietii mele.
Ahh emotiile astea de-as putea sa le calc in piciore.De ce nu e totul numai roz.La dracu cu viata asta!!
EPDV.
Aceleasi zile,aceleasi abateri,acelasi scrum de tigara.De acum,in asta ma ingropam.In tigari si lacrimi.Ma doare sufletul ,nu doresc nici celui mai aprig dusman al meu,durere ca aceasta.Alice,de ieri era foarte agitata,si foarte fericita,De fiecare data cand era in preajma mea,incepea sa cante si sa danseze.La inceput nu am luat-o in calcul,am crezut ca o fi vre-o zi de-a ei,insa boala ei s-a agravat.Astazi a fost plecata aproape toata ziua.Nu a spus nimanui unde pleaca si nici ce vrea sa faca.
A spus doar ca o sa avem un oaspete astazi la pranz,dar nu a pomenit numele lui sau ei.Nici nu ma interesa.Tot ce vroiam era sa stau in camera mea.
-Edward?nu cobori?ma intreba Alice.
-la ce rost?mai bine sa raman aici..
-Ed...nu mai vreau sa te vad asa,mi se rupe sufletul,te rog,fa-o pentru mine,coboara.E doar un oaspete special.
-nu stiu..poate.
Am facut un dus,un motor de masina s-a auzit ,cu siguranta acesta era oaspetele.Inca nu eram sigur daca sa cobor sau nu,insa pentru tot ce-a facut Alice pentru mine,macar cu atat sa o ajut si eu.
Aruncand o ultima privire in oglinda,care reflecat de fiecare data prostia mea,am deschis usa si am coborat scarile.
Nu era nimeni in salon,deci presupun ca erau in gradina.Mama zambea si era atat de fericita,Emmett imbratisa si invartea pe cineva ,o fata,cred,in cat saraca cred ca o sa vomite.
Cu capul plecat,m-am apropiat,insa chipul mi-a ramas blocat pe privirea ei.E imposibil.Nu ! E clar o iau razna!Am halucinatii!Iubirea mea pentru ea ma face sa o confund pe aceasta fata cu ea.Seama atat de bine,doar ca acum,pare cu totul alta.In ochii ei se vedea nedumerirea,tristea,lacrimi,durere.
Era numai vina mea.Eu am facut-o sa sufere.
RPDV.
Era el,privirea mi-a ramas imarmuita pe chipul lui.Si el facea la fel ca mine.Nu descifram nimic in ochii lui.Nu stiam ce sa fac.
Chiar nu cred ca am rezolvat ceva venind aici.
Alice mi-a aruncat o privire,ceea ce ma facut sa dau inapoi de la ceea ce-mi propusesem.
Socul a disparut.!el disparuse.Acum era!acum nu mai e!dar unde a disparut?
----------------------------------------------------------
hey:**:*:
scz de intarziere..
chiar nu am avut cum sa postez..

poate asta nu o scuza,dar e singura pe care o am..

o rugaminte,daca nu cer prea mult,pentru sufletelul meu,asa,daca nu merge sa comentati,styu
e mai greu sunt mai multi pasi de urmat,etc...macar la chat sa spuneti o parere...care ar fi ea..
kiss:**:*:*::*:*

joi, 25 februarie 2010

Capitolul 27:Casa dulce casa.

RPDV.
In timp ce paseam pe cate o scara .cu atat durerea din piept mi se marea,ma apasa puternic,era o durere ce nu putea fi potolita...
O data urcata in avion stiam ca nu era cale de intoarcere,nu puteam face nimic pentru a oprii ce va urma,stiam ca voi da ochii cu el,dar ce voi face?ce voi spune?voi face fata?oare cum arata?oare...oare are prietena?oare m-a dat uitarii..
De aici,din avion totul se vedea minuscul,ca la microscop,totul era acoperit cu o urma de praf,ce nu as da sa fie si sufletul meu un avion,astfel incat toate celelalte sa fie minuscule.
Un sentiment imi incolteste sufletul ,amintirile mi se derulau in fata ochilor,cat de fericita si de entuziasmata eram atunci,cat de mare era dorinta din pieptul meu,dorinta de al vedea,de-al avea,de-al saruta,de a ne intalnii,de-a privii cerul impreuna,de-a face totul impreuna,dat totul s-a intors importriva noastra,nimic nu e asa cum mi-am imaginat eu,totul nu a fost decat o fantezie de-a mea,era prea frumos ca sa fie adevarat.Nimic din ce-am crezut atunci,nu mai cred acum,sufletul meu a ramas in timp,l-am incuiat cu cel mai puternic lant,iar cheia i-am aruncat-o,acum totul imi e indiferent,nu-mi mai pasa de nimic,nu mai vreau sa stiu de nimeni si de nimic,nu ma mai intereseaza absolut nimic.
Am crezut ca daca voi daruii lui toata dragostea mea,inocenta mea,sufletul si eu cu totul o sa fie suficient pentru el,ca nu o sa caute altundeva,insa m-am inselat,eu nu am fost suficienta,nu am fost ce-a vrut el,nu i-am indeplinit toate dorintele,nu am fost la inaltimea lui.
Acum am ajuns sa fiu seaca pe dinauntru ,sa nu semnific nimic,sa fiu doar un cadavru viu,fara pic de viata in el,saa duc o viata monotona,cu aceeasi rutina,sa nu am nimic special,sa nu reprezint ceva special.
O lacrima mi s-a prelins pee obraz,nu am oprit-o,stiam ca va fi ultima,nu vor mai fi lacrimi,s-au scurs toate,sunt pustie,ca o fantana seaca,ca un izvor fara apa,sunt scursa de viata.
Am apasat butonul de Stop,am pus pauza la aceasta melodie a vietii mele,tocmai am aprins culoarea Rosie a semaforului ce indruma sentimentele mele,am spus Nu sufletului meu,refuz sa-i dau drumul,nu voi mai crede in iubire cate zile voi avea,astfel sa nu-mi spuneti mie Raisa Swan.
I-am trimis un mesaj inimii mele,sa inceteze sa mai bata,insa ea nu asculta,nicioadata nu asculta,e prea puternica,nu o pot oprii,insa in ciuda ei,a realizat ca s-a inselat,si pana la urma mi-a dat dreptate,si si-a golit camarutele de toata iubirea ce zacea in ele.
Zborul a durat 3 ore,3 ore in care mi-am golit totul,atat cat si sufletul cat si inima,in care le-am lasat amintirilor loc sa ma sece,stiam ca vor ramane prizoniere in acel avion..
Mi-am luat bagajele si m-am indreptat spre iesirea din aeroport.Ma uitam in jur ,trecuse mult timp,de cand l-am vazut ultima oara.
Pe fata mea nu era schitat nimic,nici macar un zambet,sau un chicot,nici macar tristete nu era,golul din mine,isi sapase groapa,aici erau urmarile.
Cu cat ma apropiam mai mult cu atat inima-mi batea mai tare,oare vrea sa-mi iasa din piept?sincer nu m-ar deranja.
Am cautat-o cu privirea pe Alice,si indata am gasit-o.
Amandoua ne analizam reciproc,ochii mei ii cautam pe-ai ei,ai ei fiind inlacrimati,facuse acel botic de catelus suparat,dupa care stia ca ma topeam.
De nervi mi-am muscat buza de jos,hotarata am lasat bagajul jos,si am alergat spre ea,bratele mele au imbratisat trupul ei atat de fin,o invarteam in aer,imi era dor de tot ce reprezinta Alice.
Amandoua plangeam ca doua fraiere de fericire,,pentru prima oara plangeam de fericire.
-Alice..mi-ai lipsit atat de mult...
-stiu!nimeni nu-mi poate rezista!
-modesta de tine..spun intr-un chicot.
-hai sa te duc acasa.
Am plecat cu masina ei,mergea trasnita atat de tare incat cred ca a lovit si un caine.
-alice!ai 80/h ,mai incet daca nu vrei sa ma iei de la morga.
-nu promit nimic!
-oo minunat!acum ai 75 /h
Am scapat si din asta,cand mi-am vazut nu mi-a venit sa cred,cat s-au schimbat,tatei i se vedeau deja firele albe,iar mama avea deja vestitele riduri.
I-am imbratisat puternic si ne-am asezat comozi.
Inca o tineam pe Alice de mana ,nu vroiam sa-i dau drumul,dorul de ea inca nu mi-a trecut .
-si Andrada?(sora mea) unde este?
-aici sunt!
-nu mi-ai adus nimic ,asa-i?
-ei bine...cum am putut uita!chicotesc eu,dar ...ce zici ..daca tu ,eu si Alice ,am merge la shopping?
-minunat si o sa-mi iei un mp3 ,nu?
-mp3?eu care ma gandeam la un telefon,dar daca tu vrei...
-nu!!de fapt,am mp3,raman la telefon.
Am inceput cu totii sa chicotim,am luat cina,curcan la cuptor cu garnitura de cartofi,preferatii mei.
-Raisa si ce vrei sa facem maine?intreaba Alice.
-nu stiu...
-stii..adica...sti ,tu ..totusi ai putea venii la noi?a sunat mai mult ca o intrebare decat o constatare.
-oh,e complicat..sti,ca daca l-as vedea,nu stiu cum as reactiona,poate i-as scoate ochii,sau poate as fugii,sau as pufnii in plans sau poate nu stiu....
-nu poti fugii pentru totdeauna!
-ai dreptate,dar...nu stiu!
-nu e nevoie,maine vei venii la mine si punct.
Dupa ce Alice a plecat,am urcat la mine in camera,totul ramasese la fel,nici macar un lucru la nelocul lui,pana si aceasi urma de praf era prezenta.
Era ora 21:00,era tarziu,as fi vrut sa o sun pe Tess,insa este cam tarziu,am sa o sun maine.
Mi-am facut un dus si am sarit in pat.Asa de bine era acasa,fara griji.
Cu greu m-a luat somnul,peste tot era prezent chipul lui,ma intrebam ce va zice maine?

miercuri, 17 februarie 2010

Capitolul 26 -Hotararea.

RPDV .
Acum ca eram treaza durerea se mai diminuase insa nu totalmente,mai simteam cum ceva parca imi dadea cu pietricele dupa cap,incepusem sa ma sperii,eu aveam dureri de cap decat foarte rar,nici macar cand m-am despartit de el nu m-a durat,va dati seama ca acel moment a fost cel mai dureros din viata mea.
M-am indopat cu pastile peste pastile insa degeaba,o participa in capul meu le ignora,poate daca ma loveam de ceva ,durerea va disparea..si daca nu?ma contrazicea o voce din capul meu?daca iti va marii doza de durere?ce te vei face?aa? tot acea voce.
Era 12:30 ,nici astazi nu m-am dus la birou,acum ma aflam in fata leptopului si navigam pe net,orice numai sa scap de plictiseala,nu era articol din ziare de pe net in care sa nu fiu pomenita,era o prostie,atat le-a trebuit ziaristilor ca sa ma impuste cu noroi,insa nu le dau importantza pentru mine ei sunt niste gunoie ce trebuie reciclate.
Datorita faptului ca trecuse ceva timp de cand m-am procopsitt cu aceasta durere de cap cred ca era timpul sa-mi vizitez doctorul.Credeti-ma gradul de incantare din vocea mea este foarte ridicat.Urasc doctorii...nu mi-au placut cand eram mica in nicun caz nici acum.Insa ca sa nu dau in altele ma duc si la doctor.
Zis si facut ,m-am imbracat cu o pereche de blugi negre,un tricou ce venea stramt si pe talie,o pereche de adidasi iar parul mi l-am lasat in voie sortii era fara leac.Dupa un drum plin de obstacole cu masina,iata-ma in fata cabinetului,dardaiam din toate punctele,o fetita se uita la mine si incepea sa rada,,in timp ce eu ma strambam la ea..ce nu mai are omul voie sa dardaie??!!
Stiam si simteam oboseala ce ma coplesise in aceste zile,insa am crezut ca este din cauza stresului,a serviciului,nu i-am acordat importantza pana astazi.
Imediat ce mi-a venit randul,am intrat aproape impinsa de asistenta ,nici acum nu faceam deoasebirea dintre un dentist si un medic ..tot doctor e nu?iar eu urasc dentistul..
Dupa doua ore de consultatie ,analize si tomografie ,rezultatul este ca datorita stresului ,oboselii,etc,organismul meu este pe cale de a ceda,am depus prea multa munca mi-am produs caderi emotionale,si am suferit decepti..astea au dus la cedarea organismului.
Sfatul doctorului a fost sa-mi iau o vacanta bine meritata si sa ma relaxez,sa uit de probleme ,de suferinta sa uit de tot.Da de parca tot e atat de simplu pe cat se zice.
Insa nu are rost sa ma incapatanez,daca am sa ignor sfatul doctorului s-ar putea putea sa dau de mai rau,exista riscul sa dau in leucemie sau de vreo tumora pe creier,apoi asta mi-ar mai lipsii sa stau tintuita la pat.
Am iesit zapacita si buimaca din cabinetul doctorului,inca nu-mi venea sa cred pana unde a ajuns incapatanarea mea.Daca nu veneam aici sa lucrez poate nu as fi ajuns la pasul de a ma imbolnavii,daca stateam acasa la mama,unde eram ingrijita nu se ajungea aici.
''Da dar atunci ai fi suferit in tacere,ai fi plans nopti si zile,ai fi fost aproape de el,tot acelasi lucru e'' imi spunea vocea aceea din capul meu.Si poate chiar avea dreptate,cunoscundu-ma pe mine,stiam ca asta aveam sa fac.
Frumos,acum trebuia sa-mi iau vacanta,minunat,dar unde si cu cine?singura nci nu intra in discutie,fetele nu pot merge cu mine sunt in timpul scolii.
Odata ajunsa acasa ,m-am asezat in pat si privrirea mea cerceta cerculetele de pe tavan ,acele puncte mici aproape invizibile..
In cele din urma am luat telefonul si l-am sunat pe Chuck ,trebuia sa-i spun ca nu mai pot continua,am nevoie de relaxare ,era timpul sa-si asume responsabilitati.
Da asa cum am spus l-am sunat,nu a fost surprins cand i-am spus de decizia mea, a spus ca se astepta,ca fac foarte bine ca renunt,a spus ca cineva ca mine ,la varsta mea are nevoie de distractie,de prieteni sa simta ca traieste,si sa nu mai spun ca avea dreptate,pff nici nu mai stiu de cand nu am mai iesit in oras.
Acum ma aflam pe scaunul de la bucatarie,infulecand ceva.Dupa care mi-am luat pastilele si mi-am amintit ca trebuia sa le anunt pe mama si Alice de starea mea.
-alo?mama?
-da scumpo!ce mai faci?
-nu prea bine!
-de ce?intreaba ea panicata.
-am niste probleme cu stresul,oboseala,si trebuie sa-mi iau o vacanta si nu stiu unde...
-de ce nu vi la noi?
-oo,nu stiu mama,sti si tu..
-scumpo nu ai sa poti fugii la nesfarsit..
-ai dreptate! cred ca maine am sa ajung ...puneti ceva la rece!
-te asteptam!
Nu stiu daca procedez corect,insa deodata un dor nebun puse stapanire peste mine,imi e dor ,foarte dor de prientenii mei,de familia mea, de locul unde am crescut ,imi e dor de El,sa-l vad ,macar de la departare.Sentimentele mele pentru el nu au murit si nici nu vor murii,insa mi-a gresit si asta nu pot ierta,
Acum era timpul sa o anunt si pe nebunatica mea ,trebuia sa stie ,parca o si aud tipand si topaind.
-hey Alice?ce mai faci?
-stau si ma ofliesc !spune ea
-o floare ca tine?cum e posibil?
-de dorul taau!prostut-o!spune si izbugheste in plans.
-ar trebui sa sun mai des..spun eu chicotind..
-e hai las'ca trece .in plus maine vin acasa !
-e hai ce-ti arde de glume !spune ce vroiai sa spui!
-vin acasa !
-nuuuuu!daaaa vii acasa..ieii vine acasa...vine acasa....spunea ea ..sarind in sus de bucurie.
-alice,alice!!spun eu rastit.
-da?
-taci din gura!nu trebuie sa stie nimeni de sosirea mea.
-bine!spune ea lasandu-se pagaubasa.
-nici macar lui Emm?
-daca am spus nimeni..
-bine atunci..
Bun ,dupa ce am terminat cu telefoanele am inceput a impacheta,masina am vrut sa i-o returnez lui Chuck insa a zis ca nu accepta si chesti din astea asa ca am trimis-o deja in Forks,iar apartamentul nu-l voi vinde ,poate voi mai venii in vacantza sau styu eu,am angajat o femeie care sa aiba grija de el,am lasat-o chiar sa si stea aici,nu vreau sa para parasit,l-am cumparat din primul,si al doilea salariu,mi-e foarte drag.Apoi mi-am sunat secretara si i-am spus sa-mi rezerve un bilelt la aeroport si sa mi-l trimita pe sofer.
____________________________
deci..cum vi se pare aa??
daca nu comentati aici,pls macar o parere la chat,sa stiu
si eu asa daca este bun..si ca nu scriu degeaba
kiss:*:*:**:8

duminică, 7 februarie 2010

Capitolul 25 .Dureri

RPDV
Ahh!am luat ceasul si l-am izbit de prete ,avea o alarma sacaitoare care-mi facea creierii sa o ia razna...nu inteleg de ce naiba l-am setat asa devreme.
Teleghidata am iesit pe usa insa nu fac doi pasi caci o durere sfasietoare de cap si o usoara ameteala pun stapanire pe mine,ma fac un covrig langa usa in timp ce ma tineam strans de cap,parca mai aveam putin si explodam....oare se am ceva?si de la acel ''ceva''sa mi se traga durerea ...oare sa fiu bolnava?..dar..nu..nu inteleg..
Ma uitam cu coada ochiului la usa de la baie ,nu ,nu si astazi imi spuneam,astazi si restul saptamanii imi voi lua liber ,are cine sa ma inlocuiasca.M-am ridicat de pe jos si m-am indreptat spre bucatarie,mi-am facut un ceai si am aprins Tv in cautarea a ceva interesant.
-spuuu!!scuip eu ceaiul ,ahem..pe de asupra m-am si inecat .Ma apropii de Tv crezand ca poate nu am vazut eu bine ,insa nu,nu sunt chiar asa de nebuna,era o jurnalista si proasta pe de asupra nici numele nu mi l-a pronunta calumea ,si vorbea nici mai mult nici mai putin despre persoana mea.
''Domnisoara Rasa..pardona Raisa ,presedinta firmei Bass ii face cu ou si cu otet pe reporterii nostri.Oare ce a cauzat aceasta atitudine a domnisoarei ,oare sarcinile ce le primeste o depasesc?
Asta se numeste jurmalista..ca si femeia de servici spunea mai bine de cat ea,se stie ca am urat intotdeauna jurnalisti pentru ca ei distrug vietile oamenilor,si eu nu am spus decat purul adevar eu m-am dus sa-mi ia un interviu despre firma,nu despre viata mea privata,ei mi-au pus intrebari ce nu se aflau in stoc.
Interviul..Chuck..telefon...spun eu tinadu-ma de cap..trebuia sa-l sun pe Chuck..ah pana la urma tot trebuie sa o fac ..insa cum sa fac sa-i spun..??insa pana atunci ce ziceti de o portie de som?nu mai pot de cap.
EPDV.
Viata mea a devenit banala si nepasatoare,si nu in ultimul rand lipsita de importanta ,chiar nu-mi gasesc rostul,sunt un cadavru viu,nu vreau sa mai fac nimic daca nu o am pe ea langa mine,o vreau langa mine,am nevoie de ea ca si de aer.
Adesea seara stau in pat si privesc fotografia ei,imi lipseste atat de mult,mi-e asa de dor de parfumul ei,de tot ce inseamna ea..sunt un nimic fara ea.Acum singura mea grija este sa ma inchid in camera si sa cant acea melodie care ii placea atat de mult,si sa nu uit sa mentionez ca ma blestem in fiecare secunda de prostia mea.
Insa nu am mai cantat de cateva zile ...deoarece cu asa frati ca ai mei ,du-te omule tot inainte ,stiam ca Raisa tinea legatura cu Alice,mai tot timpul o spionez pe Alice insa nu aud ce spune Raisa,dar ma conformez cu faptul ca ea e bine si-si continua viata.Insa cum spuneam, cu asa frati..care.tot timpul roiesc in jurul meu mai rau ca un cuib de albine ,de parca as avea 5 anisori si le e frica sa nu raneasca micul Ed.
Ca sa fiu sincer pe la scoala nu am dat de ceva timp,la ce bun ,ca sa-i vad mutra Tanyei si asa tentatia de a ma infige in parul ei era destul de mare,si nu eram nici atent fiecare ora imi amintea de ea,cum raspundea,cat de sarguincioasa era..devenisem nul,rareori ma striga proful si de 5 ori pana ii raspundeam eu..zau?poi la ce bun..daca si asa eram pe dinafara.
TV nu-l mai aprinsesem de un secol,nu eram un fan insa cum plictiseala roieste in jurul meu ,am zis sa consum ceva curent ,insa ceva imi atrage atentia o jurnalista ieftina si urata a pronuntat numele de Raisa ...m-am gandit ca poate fi doar o coincidenta dar daca nu?daca stau ca imbecilu si calculez daca e ea sau nu?si pierd ocazia?
Am cascat ochii la maxim si am ciuruit urechile ,si am dat Tv la maxim .Si intr-adevar era ea ,insa totul schimbat,nu mai avea aceasi voce,faptul cum le-a vorbit acelor reporteri imi trimitea semnale ca acum e totul indiferenta,acum e rece si calculata,acum e presedinta,probabil eu sunt ultimul gand din gandurile ei.
Inca din veninul din vocea ei,imi dau seama cum s-a putut schimba in tot acest timp ,cearcanele de sub ochii erau evidente,probabil este foarte obosita,poate si-a dat alta sansa la iubire,desi nu cred,adica nu au trecut decat cateva luni,nu ani.ce dumnezeu? nu, alung acest gand nesuferit din minte .
Era clar nu o voi mai vedea curand insa ceva din interiorul meu contrazice aceste gand.
RPDV.
Daca nici in somn amintirile nu-mi dau pace ce sa mai zic cand sunt constienta.Era un vis ciudat eu si Edward era pe un drum bifurcat ..el striga la mine sa-i iau mana insa durerea si orgoliu din mine ma impiedicau ,vedeam pe chipul lui durerea,tristetea,nepasarea,indiferenta fata de viata,oare sa fie realitate,drumul dintre noi s-a bifurcat si am pornit fiecare pe propiul drum.
Nu cred in vise si nu am sa incep de acum,mi-am bagat capul si mai tare in perna si am apucat telefonul,trebuia sa-l sun pe chuck.

duminică, 31 ianuarie 2010

CAP 24 .Am inebunit?

RPDV
Ei pot sa spun ca nu sunt cea mai fericita ,am un job care-mi ia aproape tot timpul ,nu mai pot sa respir printre teancul asta de hartii,insa un lucru e sigur,toate acestea m-au distras de la a ma mai gandii la el.Deja chipul lui imi devenea necunoscut,aproape ca nu imi mai amintesc cum arata,secretara mi-a spus ca ar trebuie sa o iau mai usor astfel am sa ajung la nebuni.
Si avea dreptate ,sunt o sefa extrem de dura,insa atata a mai ramas din mine,numai e nimeni care sa-mi incalzeasca sufletul,pe mine nu ma asteapta nimeni acasa cu cina pe masa si lumanarile parfumate ,nu,nici nu mai stiu ce gust are mancarea de acasa,gatita in casa.Timpul ma presa,aveam de trerminat un proiect pe care trebuia sa -l predau maine.
Era 23:00 ,toti plecasera acasa,familiile ii asteptau acasa,si le-am dat voie sa plece,am mai ramas doar eu.Ma uitam la fereastra de sticla si vedeam chipul meu,eram imbracata intr-un costum negru, parul prins intr-o coada de cal.Privirea imi era de neclintit,ce am devenit?cine e ea si ce a facut cu adevarata eu? eu nu eram asa,eu eram.....eram o simpla adolescenta care si traia viata.
Edward?tu esti? dar ce cauti aici? statea pe scaunul meu de la birou ,si se uita la mine,nu -mi lasa privirea.
Nu stiam ce sa fac,iubirea ce i-am purtat-o inca imi lasa un gust amar,sa ma intorc din drumul pe care mi l-am croit?pot sa o fac? am suficienta forta?Ma uitam la el era atat de perfect ,mie era dor de chipul lui,de ochii lui,de el intr-un cuvant.
Pasii ce ma indreptau impotriva vointei mele spre el,imi faceau inima sa-mi bubuie in piept,vroia sa iasa din piept si sa bata la unison cu a lui.Inima proasta si ingrata ai uitat ce ti-a facut?asa usor te lasi?strigam eu la ea,insa ea era hipnotizata,nu facea decat ce vroia ea,era de neoprit.
Eram deja la scaun ,il ating insa Edward nu mai era...disparuse,,ma frec la ochii.oare este posibil sa o i-au razna? sau el chiar era aici?
Maine dimineata aveam o conferinta de presa ar fi cazul sa plec acasa,da acasa,imi cumparasem un apartament de curand in centrul Manhatanului,si o masina sport,pe care Chuck mi-a bagat-o pe gat.Nu am spus partea banala a lucrurilor,in timp ce eu ma usuc aici de munca ,Chuck al meu,este cine stie prin ce colt al lumii.Ma numit pe mine atat presedinta cat si vicepresedinta,a zis ca el nu e de asa ceva.
******
Nenorocitul asta de trafic,m-am descultat am aruncat cheile pe unde nu stiu,si m-am bagat in pat,eram franta.
'''Raisa....Raisa......sunt eu Edward..ma mai stii...Raisa..??? ''
-nu ,tu esti mintea mea nebuna care o ia razna dispari.....''
-ba nu...Raisa sunt eu ,priveste-ma ,
.mda,esti tu sii??/ce-ai vrea sa-ti ridic o statuie.
Sa stiti ca nu am glumit cand am zis ca o iau razna,am ajuns sa vorbesc si in somn,nu ,trebuie sa-mi fac un control la cap,am probleme grave,ahh si ceasul asta tampit imi agita si mai tare durerea asta de cap.
Baga Raisa ,asa iti trebuie daca esti lenesa,uitasem complet de conferinta era 7:30 si eu nici spalata pe ochii nu eram.Ahh....unde e viata mea de dinainte???
Bun cu un pantof de-un fel si cu altul de altfel eu ma numeam gata,parul imi statea ca la 3/80.EE lasa ca ma fac in masina.
Mda am ajuns fix la fix cum se spune ,aiuriti astia de reporteri erau pe trepetele firmei,sa inceapa showul.
-Domnisoara!!! ma striga secretara,
-priviti aici!!!
-dumnezeulee!!! mare,asta imi lipsea acum.
sa vedem cum iesim de aici.
-ahh bliturile alea ma zapaceau,intrebari veneau una si una.
-da ,tu de acolo zi.
-Ce parere aveti despre ce s-a scris in ziarul de astazi?
-si ce s-a scris?
-este adevarat ca dva l-ati inlaturat pe adevaratul Chucuk de la conducere?
-oo deci aici era buba nu-i asa?
-de ascultati la mine ca nu am sa repet de doua ori.Astea sunt niste prostii inventate de voi ca sa va creasca audienta si sa stea saracii oameni holbindu-se la prostiile ce le ziceti voi.Eu nu va permit sa spuneti aceste bazaconii despre mine si mai ales despre Cuck.
sa va fie clar!! eu am muncit mai mult ca oricine sa ajung cine sunt acum! nopti ,zile ,nemancata si vai de capul meu am stat aici si m-am sacrificat pentru viitor si penru firma asta,ce om crezi ca ar sta asa ca mine?
-iti spun eu nimeni!
-voi reporteri nu stiti decat sa denegrati oamenii insa am sa am grija de voi,sa va fie clar ca va-ti pus cu cine nu trebuia,ati crezut ca o sa ma intimidez si am sa plec,cu coada intre picioare,ca am sa ma duc la mamica,sa plang ,vai doamne ,daca de atata sunteti in stare,ei bine oameni buni nota 1 de la mine,va credeam in stare de mai mult.
-mai aveti vreo intrebare?
-este adevarat ca s-a infiripat ceva intre dvs si Chuck?
-daca este sau nu nu te priveste pe tine,domnsioara,de aia nu poti dormi tu ca e ceva intre mine si el,aici am venit sa raspund la intrebari legate despre firma,asta este viata mea personala,nu are de ce sa va intereseze.
-dar vad ca nu sunteti capabili sa puneti vre-o una.
Gata pentru astazi am spus,si am plecat ,in masina lacrimile nu intarziau sa apara,de ce toti trebuiau sa fie impotriva mea ? drumul il vedeam la nimerala,am luat vreo doua trei gropi daca nu mai multe.
Am ajuns acasa si l-am sunat pe Chuck aveam ceva de vorbit si mai ales de lamurit.

duminică, 24 ianuarie 2010

Capitolul 23 .Viitorul.

RPDV
De la ultima vizita a lui Edward ,gandurile ma pandeau,cerul se prabusise cu totul peste mine, uneori ma gandesc ca universul ma uraste si care este rostul meu pe acesta lume?.
Doream cu toata fiinta mea sa-l cred ,sa cred in cuvintele si rugamintele lui,in iubirea ce zice ca mi-o poarta insa cine ma poate asigura pe mine ca nu o va mai face inca o data?increderea ce o aveam in el...s-a pierdut pe apa sambetei.Inima imi era inlantuita , e prinsa la mijloc ,imi doresc din rasputeri sa o smulg din piept,poate asa durerea va inceta ,sa ramana locul gol,pustiu.
Alice m-a sunat sa ma convinga insa eu i-am spus '' Alice poti sa incetezi macar pentru o secunda sa te mai gandesti la el ,pe nimeni nu intereseaza ce simt eu,ce gandesc eu,daca sufar, unu' nu ati venit la mine si sa spuneti''suntem alaturi de tine Raisa va fi bine'' ,nu,eu sunt puternica,eu sunt din piatra ,pe mine nimeni nu ma poate ranii ,ei bine va inselati sunt mai slaba dceat credeti voi...atat de slaba incat zi de zi inima mea se opreste si se intreaba rostul ei.
Am incercat sa nu ma supar pe Alice ,e prietena mea si o iubesc ,inteleg dragostea ei pentru fratele ei,insa la mine nimeni nu se gandeste si ma raneste enorm acest lucru.
Acum cateva zile Chuck ,mi-a spus ca va trebui sa plece,a mostenit averea tatalui sau si va trebui sa-si preia functia de presedinte la o firma.
Insa mi-a spus ceva..ce imi da multe batai de cap, aceasta propunere poate sa-mi schimbe viata dar si sa mi-o distruga in acelasi timp, ce sa fac ?sa accept sau sa renunt..aceasta intrebare ma framanta de vreo doua zile.
Postul de vicepresedinte la firma lui,e o responsabilitate foarte mare,insa el a pufnit in ras cand am pomenit de responsabilitate,a zis ca el si cu responsabilitatea si din aceasta cauza are nevoie de mine,eu sunt cu capul pe umeri ,eu gandesc la rece,eu pot face fata provocarilor.
Pe-o de o parte e ceea ce mi-am dorit mereu, un viitor,un servici cu un salariu cu multe zerouri, insa toate acestea in schimbul dragostei oare merita sacrificul?oare merita sa las dragostea in urma si pe Edward,pentru ca in ciuda ceea ce mi-a facut pot sa spun eu cat de tare pot ca nu-l mai iubesc pentru ca ma mint singura,eu il iubesc cu toata fiinta mea,insa nu pot,nu pot sa-l iert pur si simplu, ma dezgusta foarte tare cand mi-l imaginez sarutandu-se cu Tanya ,ma dezgusta la propiu...eu i-am daruit inocenta mea iar el si-a batut joc,ma gandesc daca nu asta urmarea ,eram ultima fata din liceu pe care nu o avusese, insa nu stiu,parea sincer cu mine,insa viata mi-a aratat surprizele ce mi le pregatise nu cred ca as mai suporta altele.
Cu o voce sparta,moarta si cu un nod in gat i-am spus lui Chuck ca am sa merg cu el,ca am sa accept postul,nu am putut sa nu observ fericirea de pe fata lui,era fericit ca merg ,probabil pentru ca nu va mai avea atata respinsabilitate,de mult nu l-am mai vazut croindu-si un asemenea zambet.
Maine trebuia sa plecam,scurt timpul pe care l-am petrecut cu ai mei,dar trebuia sa ma pun la curent cu tot ce tinea de firma.I-am trimit un mesaj lui Alice , prin care imi ceream scuze pentru ''iesirea''mea si cu tristete in suflet ,i-am spus de plecarea mea.
Nu trece un minut de cand s-a trimis mesajul si telefonul vibra in buzunar.
-Raisa??intreaba ea cu o voce tremuranda.
-da ,Alice..e...adevarat,plec...
-o sa tinem legatura? mi-am pierdut fratele nu vreau sa-mi pierd si sora te rog..
-Alice,sa nu mai spui asta niciodata,am fost,sunt si voi fi mereu prietena ta.si sigur ca o sa tinem legatura, o sa vorbim la telefon,pe mail,pe webcame ca pana acum.
-nu fi trista,nu-mi place ca plangi,o sa ti se strice machiajul.poate ca am sa ma intorc intr-o zi...
-te iubesc a soptit,si eu am izbugnit in lacrimi,siroie erau pe fata mea,lacrimile fierbinti ce curgea de-a lungul obrazului meu erau de neoprit.
Imi vor lipsii parintii,prietenii chiar si nesuferita de sora-mea,,pe care inca nu am vazut-o fiind plecata intr-o tabara,Edward si el imi va lipsi mult,as vrea sa am curajul sa-l mai vad inca o data, imi vor lipsi soaptele ,saruturile si mangaielile lui,totul,imi va lipsi....pana si bufonul de Em imi va lipsii,glumele lui care ma dispuneau mereu in bine, totul intr-un cuvant....tot ce tine de trecut imi va lipsi..insa asta e viata trebuie sa o infruntam,vrem nu vrem.
___________________
Merit bataie,multa inca,am intarziat,insa mai trag si eu de timp,din moment ce se apropie de final,eu sper sa va placa,acolo cat de cat,eu nu's pretentioasa.

luni, 18 ianuarie 2010

Capitolul22:Usi inchise.

EPDV
Cerul era inorat astazi,cerul se rupea in doua, fulgerele loveau fara mila,imi venea sa ies afara si sa ma loveasca pentru ca in moment asta numai asta merit,sa mor.
Prin grilajele din balcon ma uitam..cum incet ..incet ploaia inceta...insa priveam nepasator cum pasarile isi protejau puii de ploaie si-i duceau la cuiburile lor dintre crengi..mi-as dorii sa fiu si eu o pasare sa zbor deasupra boltii..fara griji..,sa am cuibul meu.
Eram si eu fericit daca nu eram atat de idiot cum am putut ,am inlaturat-o pe Tanya timp de 3 luni ,in care se tine de mine si eu ce-am facut m-am inecat ca tiganul la mal.
Regret insa ca Raisa a reactionat asa, as fi preferat sa fie nervoasa ,sa ma loveasca,sa tipe,sa ma jigneasca ,insa in schimb ea era calma si aproape indiferenta,ma durea ,ma durea mai tare decat isi imagina ea.Am ranit-o pentru a doua oara si stiu ca nu ma va ierta pentru ca nici macar eu nu ma pot ierta numai daca ma pun in locul ei imi vine sa-mi smulg parul din cap.
-Hey fratioare ,hai in casa e frig ...se ingrijora Alice
-Alice nici macar frigul nu ma poate ranii mai mult decat am facut-o eu..te rog..lasa-ma ...
-de ce vrei sa te ranesti singur asa vrei sa lupti ca sa te ierte? stai aici si ingheti in loc sa te duci sa te rogi de ea, in loc sa ingheti la usa ei ingheti aici..clar nu mai gandesti desi daca ma gandesc nu stiu cand gandesti tu...
**********
Mi-am luat cheile si m-am oprit in fata casei ei....Am batut de 3 ori si mi-a raspuns doamna Swan.
-buna seara doamna.
-buna Edward.
-Raisa este?
-nu stiu daca poate vorbii acum ,are cativa invitati .
Si intr-adevar ,din inauntru se auzeau voci pareau a fi a unei fete si a unui baiat
-mama cine e?
-aa tu erai ...spune Raisa.
-ce vrei?
-sa-ti explic..sa vorbim sa ma asculti.
-tot ce a fost de vorbit am vorbit
-dar..
-niciun dar ..te rog pleaca ..nu pune mai multa sare pe rana..
RPDV
La ora 14 ateriza avionul lui Chuck ,saracutul de el,era mai amarat ca mine,tocmai isi pierduse tatal,trebuia sa fiu alaturi de el,sa-i ridic moralul nu sa i-l scad..Exact cum am spus la 14 avionul lui a aterizat ..insa a venit si Serena cu el..era tot ce aveam nevoie in acest moment.
-hei ...aici...aici sunt le faceam cu mana prietenilor mei...
-o buna ..ma imbratisa Serena,Chuck bietul de el ,arata devastator,suferise enorm ,vino aici Chuck si l-am imbratisat avea nevoie de dragostea prietenilor lui.
Am luat un taxi si am ajuns acasa ,le-am aratat camerele fiecaruia si apoi ne-am intalnit in salon.
-Raisa ce se intampla cu tine,esti cam cu capul in nori,unde e fericirea care era pe chipul tau ? se mira Chuck.
-ei bine a murit odata cu mine
-de ce spui asta?
-poi l-am prins pe iubitul meu in pat cu altcineva...si vocea mi s-a spart.
-ei bine atunci suntem colegi de suferinta ,uite Chuck ,daca nu o sa uitam de tristete o sa ne prabusim in acel abis negru.
In timp ce vorbeam cu prietenii mei despre ce vom face in urmatoarele zile ,am auzit vocea ''lui''el era la usa.
M-am dus si i-am spus ce merita ,gata cu explicatile
________________________
ok asta e cap 22,nush,sincer daca va avea sa va placa,eu sper ca da,nextu ,in zilele ce urmeaza.:X:X:X

duminică, 10 ianuarie 2010

Cap21.Dezamagire.

RPDV
Aceste doua luni au trecut pe nesimtite,gandul ca o sa-l vad pe Edward in curand m-a ajutat sa trec peste multe,imi era dor de prieteni ,de tot ce-am lasat in urma.Mi-am luat ramas-bun de la Serena si Blair si le-am invitat la mine .Acum sunt in avion si numar orele pana am sa ajung in Forks.
Intr-adevar trebuia sa sosesc peste o saptamana dar am vrut sa le fac o surpriza.Dupa 5 ore in avion am ajuns in Forks ,acasa, simteam vantul rece ce adia usor ,ploaia marunta care nu intarzia sa apara.
I-am spus taximetristului sa ma duca direct la resedinta Cullen ,nu mai aveam rabdare.In sfarsit ajunsesem ,mai era doar un pas si am sa fiu in bratele lui.
Am intrat in casa,mi s-a parut ciudat sa vad usa deschisa ,erau sticle de bautura aruncate peste tot ,cioburi,farfurii, ce dracu s-a intamplat aici,cu siguranta a fost o petrecere .Am urcat sus..eram atat de emotionata..atat de aproape ..doar un pas atat ma mai separa de camera lui,ma apropii incet ,apas usor pe cleanta, crap usa putin si-l vad pe Edward in pat insa mi se parea mie sau tinea pe cineva in brate?
Inima o lua la goana ,intru in camera si am impietrit.Privirea imi era marcata pe patul ravasit ,pe cearceaful mototolit ,pe el cum o tine in brate pe Tanya asa cum m-a tinut pe mine in acea noapte.Sute...mii de amintiri mi se derulau in minte,constiinta imi spunea ca a fost vina mea ca am plecat, ratiunea imi spunea ca a fost doar o proba la care am fost supusi si eu am cazut-o ,inima,inima nu spunea nimic,se oprise.
Lacrimi ,rauri imi intepau ochii ,imaginea din fata mea imi otravea sufletul ,imi injunghia inima.Ce trebuia sa fac ? sa plec .sa fug, sa dispar ,dar nu nu pot ,parintii mei sunt aici sau sa-l trezesc si sa-i spun tot ce merita sau sa astept sa vada cu ochii lui in ce m-a transformat.
Am pasit incet ,m-am asezat pe canapeaua din piele neagra ce era asezata in fata patului.
I-am scris Serenei un mesaj cu tot ce-am gasit aici..iar ea a spus ca maine va fi aici sa fiu puternica.
Asteptam ca ei sa se trezeasca ,dormeau ca doi ingerasi ,fara griji ,fara nimic.
-o doamne,Edward spune Tanya..priveste..
Deci se pare ca amorezi se trezesc....
-ce ,ce e ? spune el pe jumatate adormit..
Bineinteles ca era adormit doar a avut treaba azi-noapte..a lucrat din greu....pff ma dezgusta..imi vine sa vomit privindu-i.
-Dumnezeule,se uita la mine care stateam picior peste picior ,cu un zambet pe fata.
-ce parca ati vazut pe dracul....nu va bucurati sa ma vedeti? nu vreau sa deranjez..
Edward se da jos din pat si aluneca la picioarele mele,asa vroiam sa-l vad ,la picioarele mele cersind mila si iertare.
-iarta-ma te rog ,iubirea mea ,asculta-ma te rog..te implor.
-sunt numai urechi..ii spun eu
-hmm pe mine ma scuzati ..spune Tanya..
-de ce?pleci asa repede..oo da mai stai...cine a spus ca deranjezi si fix atunci mi-a sunat telefonul.
-Dumnezeule..spun ridicandu-ma in picioare punandu-mi mana tremuranda la gura ..cum.....cum s-a intamplat ?
-Asculta-ma ...stiu ca e greu...dar te rog ..nu face vreo nebunie..as venii eu la New York insa sunt retinuta..sti..daca ai vrea ..poti venii la mine..nu..nu deranjezi....ok Chuck vin maine sa te iau de la aeroport..si te rog..fara nebunii...
Chiar daca e greu de crezut ,ma apropiasem foarte mult de chuck ,eram un grup ,acum ,eram toti prieteni, insa el nu s-a impacat cu Blair ,oricat am incercat .
M-am uitat la Edward care o scotea afara pe Tanya insa ma lasau rece gesturile sale.
-sunt numai urechi am spus asezandu-ma.
-sa-ti explic,noi toti ,cand anul s-a terminat am dat o petrecere.
Insa pe la miezul noptii ,dupa cateva pahare si incat altele de la Tanya am ametit.Ea s-a oferit sa ma duca in camera si a inceput sa ma sarute ,iar eu te vedeam pe tine in ea,am sarutat-o crezand ca esti tu,am strigat numele tau crezand ca esti tu....m-am culcat cu ea crezand ca esti tu.
-Suficient!! am spus ridicandu-ma in ambele picioare,asta e cea mai veche scuza gasita,cum poti sa minti cu atata nerusinare ,ma minti in fata,ma crezi proasta sau ce?
-Ce spui tu e ca si cum ai da unui copil o acadea si l-ai chema sa mearga cu tine,de ce nu poti sa fi si tu odata in viata sincer?
Eu,te-am iertat prima data ,insa de aceasta data numai ai iertare ,poate intr-o alta viata insa in aceasta niciodata.
Atat am spus si am iesit afara in ploaie si cerul plangea cu mine,am urcat in taxi si am plecat spre casa.
__________________
vaiiiii daca stiti cat am plans la capitolul asta...se pare ca nici blogul nu dorea sa-l pun..facea fite..va rog..lasati com...

miercuri, 16 iunie 2010


Epilogul.
Esti asa un dobioic Edward Cullen...
RPDV.

Ma bucur enorm pentru Tess si Nate ca se iubesc in modul in care o fac.Fericirea lor i-a coplesit pe toti,a incercat sa ma atinga si pe mine,insa sunt o cauza pierduta.De abia acum realizez ca nu voi putea fi nicioadata fericita daca continui sa ma amagesc.Nu pot sa ader la o iubire imposibila,la o iubire posibil probabil doar in vise.
Edward m-a inselat ,si nu ar fi facut-o daca ma iubea cu adevarat.Acum cand il privesc langa mine imi dau seama ca nu suntem sortiti.Cel mai bine ar fiecare pe drumul lui.Dar cum sa fac asta cand eu ma apropii tot mai mult de el?cand il vad zilnic?.Nu mai pot sa continuii.
Am asteptat ca ei sa-si spuna juramintele,apoi m-am duc la Alice si i-am spus decizia mea.
-''Alice..eu..eu..nu mai pot sa continui asa..!'am simtit lacrimile in coltul ochilor.
-''Ce se intampla?tu..nu..''
-''Ba da Alice,trebuie sa o fac,trebuie sa plec,departe de tot,departe de inima mea franta,departe de durerea provocata de inima lui,de tradarea luI.De tot cea insemnat el.Am lasat lacrimile sa-mi curga libere pe obraz.Alice nu merita ce-i faceam,la fel si Tess si parintii mei.Dar nu,nu mai pot continua sa fac parte din acest puzzel ,trebuie puse piesele la loc in cutie,ca si cand nicioadata nu a fost deschisa.
-''Vrei sa spui ca..tu..''
-''Da asta vreau sa spun!imi pare rau ca te parasesc acum,cand ai fost langa mine tot timpul,doar ca am nevoie sa o iau de la inceput,undeva unde sa nu mai fie nimic care sa-mi aminteasca de el.''
-''Oricat de mult as vrea sa te tin langa mine,e decizia ta si doar tu hotaresti ce vrei sa faci.Dar asculta-ma ,intreabati inima ,ea ce zice?Nu,nu-mi spune acum,fa-o cand esti singura!''
-''Alice..am rostit cu lacrimi in ochi-te voi suna!''
Am plecat facandu-i cu mana.Nu am vrut sa-mi iau ramas bun de la Tess pentru ca as fi intristat-o.Si e nunta ei.Nu merita asta.
M-am mai uitat o data imprejur si l-am vazut stand cu Jasper de vorba.Am zambit in fata frumusetii lui si a zambetului ce ii era agatat pe fata.Trebuia sa plec acum,cand nimeni nu se uita.
In 10 minute am fost acasa,am luat valiza si am aruncat haine la nimereala.Nu stiam incotro,stiam doar ca de undeva trebuia sa o iau de la zero.Indiferent din ce capat al tarii.
La aeroport :16:45
Eram la aeroport si inca nu ma hotarasem incotro sa o iau.Dar atunci am vazut ,am vazut salvarea sufletului meu.Stiam ca imi voi gasii putina liniste dupa care aspir.Londra,acolo va fi inceputul meu.
O data luat biletul mi-a scapat si un oftat.E atat de greu.Stiu ca ai mei vor intelege.Si daca nu atunci durere va fi si mai mare.Dar trebuie sa fac asta,pentru mine.
In timp ce stateam la coada,am incercat sa asimilez tot ce s-a intamplat pana acum.Viata mea e formata din bune si rele,plina de complexe si de gauri.Inima mea e toata numai gropite.Sper ca acestea sa se inchida intr-o zi.Astfel cum o voi putea lua de la capat?
Mi-a scapat o lacrima cand am inmanat biletul,si am predat bagajul.Din instinct m-am mai intors o data in spate,sperand sa-l vad acolo,strigandu-ma sa ma opresc,sa nu plec,ca ma iubeste si nu-si vede existenta fara mine .Dar asta nu e un film.In care barbatul isi da seama de greselile comise si fuge sperand sa o poata prinde inainte de a urca in avion.Viata mea e ca un film,nu-i stiu sfarsitul.Speram sa imbatranesc privindu-mi nepotii cum se zbenguie prin casa,cum vin si se roaga de mine sa le dau dulciuri ,bani,si ma lingusesc.Dar sunt doar vise,puse la cale de mintea mea.Nu voi putea nicioadata sa le vad cu adevarat,nu cred ca voi putea vreodata sa ma reindragostesc,nu stiu daca inima-mi va permite asta.
Portarul mi-a zambit afirmandu-mi din cap ,si cu asta eu m-am indreptat spre avion.Lasam lacrimi in urma mea..Aici trebuiau sa se opreasca.Scarile avionului mi se pareau siruri infinite,o scara ce duce spre cer,te duci dar nu te mai intorci. Dar stiam ca inima mea ramasese aici,la Edward Cullen,trupul meu era in avion,sufletul imi era prizionier in Forks.ADIO.
EPDV.
-''Edward trebuie sa vorbim..''
-''Ce e?Alice ce este?''
-''Stiu ca am promis,dar nu pot,nu pot sa va las sa va distrugeti singuri viitorul.Stiu ca sunteti sortiti sa fiti impreuna.Presimt asta..''
-''Alice spune o data!''
-''Edward..ea..a plecat!a plecat pentru totdeauna!''
-''Unde?unde a plecat?''
-''Nu stiu nu mi-a spus..''
Am simtit cum ma rup in doua.Inima imi era un purec mic,mic,care tocmai fusese calcat in picioare.Poate fi omul mai dobitoc de atat?in cat sa-ti lasi marea iubire si unica sa-ti scape printre degete.Nu nu mai exista in lumea asta prost mai mare ca mine.
Am incercat sa o sun,insa nu raspundea,telefonul ii era inchis.Cu siguranta avionul ei deja decolase.As fi cautat acul in carul cu fan.Nu vreau sa o urmaresc si sa creada ca o sufoc.Ea a plecat,a fugit de mine,deoarece am ranit-o ca un animal,am pierdut in inger.Iadul va fi urmatoarea mea cursa.
3 luni mai tarziu.
-''ALICE!!grabeste-te o data!''striga Emmett disperat din capul scarilor.
-''EDWARD!NU FA SI TU CA SORA-TA!MISCA-TI FUNDUL ALA LENES O DATA!PIERDEM AVIONUL ALA!''acum strigatul era destinat mie.Dar eram pierdut in ganduri .De cand ea a plecat inima nu-mi mai bate cu atata foc.Pulsul imi este slab.Cateodata privesc fotografia ei,si plang fie zi,fie noapte.Nu imi e rusine,nu cat ar trebui sa-mi fie..Exista dati cand cant la pian iar chipu-mi dintr-o data este brazdat de lacrimi.Am pierdut-o si de aceasta data..pentru totdeauna.
-''Te misti azi?''
Am negat din cap si am coborat lenes scarile.Emmett se balansa de pe un picior pe altul,fiind agitat si extrem da nervos.
-''Da-te domnu si-ti facusi si tu aparitia!''chiar isi irosea sarcasmul de pomana.
O data ce toti eram jos,am hotarat sa punem lacatul pe portile casei.Am aruncat o data o privire si lacrimile mi-au incetosat privirea.Plecam,definitiv din acest oras.Inima mi s-a strans,gandindu-ma ca poate ea se va intoarce si nu ma va gasii,ca eu voi departe si nu am asteptat-o suficient.Insa trei luni nu e putin.Carlisle trebuia sa se transfere de atunci dar a obtinut o intarziere.Dar astazi ne luam definitiv adio de la acest oras.ADIO ORAS,ADIO RAISA.Poate ca te-am iubit prea mult si de aceea am gresit,poate ca te-am iubit prea putin si am fost un dobitoc.Dar acum nu te iubesc nici prea mult nici prea putin.Acum mi-as da viata pentru tine,mi-as da sufletul sa te mai vad macar o data.
LONDRA.
Casa ce statea in fata mea era mare,putin mai mare decat cea din Forks.Saptamana ce urmeaza Rosalie si Emmett isi vor pune pirostiile.Stiu,amuzant sa-l vezi pe Emmett cu streangul de gat dar stiam ca va sosii si ziua asta.Carlisle a plecat la spital pentru a cunoaste personalul si spitalul.
Eu m-am trantit in patul din noua mea camera.Patul,sifonierul si parchetul aveau o nota de maro.Ma simteam si regaseam in aceasta camera.Doar ca imi pasa prea putin acum...
PESTE O SAPTAMANA.
Costumul meu negru se potrivea perfect cu cel al lui Jasper care era foarte tensionat.Se gandea si el sa o ceara pe Alice doar ca de fiecare data cand avea ocazia intervenea ceva.Sa nu mai mentionez ca era periculos de timid.Doar ca pierde ca fraierul timp..timp pretios.
Marsul de nunta s-a auzit.Era o singura domnisoara de onoare si aceea Alice.Ciudat pentru ca la cat le cunosc eu pe ele,e prea putin.Dar atunci,atunci inima mi s-a blocat.Stateam langa Jasper la altar cand in fata ochilor imi apare ea.Socul de pe fata ei era la fel de evident ca si al meu.Nu stiam ce sa fac.
Alice mai avea putin si inghitea zambetul ala.Era atat de frumoasa,si de....de...magnifica.Semana cu un inger in rochia crem pe care o porta.Parul ondulat si strans la spate,astfel incat sa-i cada valuri pe-o parte si pe alta a gatului.Ochii ei se emanau liniste,pace,si veselie.Pentru un moment am simtit cum picioarele se fac de gelatina sub mine.Jasper si-a pus o mana pe umarul meu linistinandu-ma si asigurandu-se ca nu mor aici.
Am inchis ochii si m-am relaxat.Ea s-a asezat langa Alice strangandu-i mana si zambind timid.Ceremonia se apropia de sfarsit.Aveam sa ne indreptam spre restaurant unde va avea loc petrecerea.
Am urmarit-o pe tot parcursul ceremonii..Era atat de frumoasa,radia,trupul ei emana o pace ce nu as fi crezut ca am sa vad la ea.
Statea la masa si privea in gol..Pe fata ii se citea confuzia,iar eu nu stiam ca se fac,sa ma apropii sau sa nu...
Am vazut cum un tanar se apropia de ea si nu le-a luat mult timp ca sa inceapa o conversatie.Sangele imi clocotea si am actionat fara sa gandesc.
-''Buna,deranjez?''
Ea s-a uit mirata in ochii mei ,a durat ceva timp sa ne privim,apoi doar a spus:
-''Nu,nu deranjezi!''
-''Ok,atunci am sa ma asez...''
O priveam cum zambea si incerca sa asculte ce spunea tembelul de langa ea.Mai dadea din cap in semn ca a inteles sau mai radea amar ,semn ca nu i se parea deloc amuzant si total lipsit de umor.
-''Si de ce radeti voi acolo?''am intrebat eu vrand sa rad si eu.
-''Poi ii povesteam acestei frumoase domnisoare-PE CINE FACE EL FRUMOASA?-cum am cazut calarind un ponei.!''
-''Nu zau?un ponei spuneti,ei bine sa va povestesc cum am cazut eu de pe un CAL!''
-''Termina!''maraia ea,dar nu acum cand ma distram atat de tare.
-''Ei bine care va sa zica era o zi de toamna,si eram in vizita la bunica in Fhoenix,si tocmai isi cumparase un cal.si..''
-''Bunica-ta era moarta inainte sa te nasti,cum e asta posibil?''
-''Raisa,lasa-ma sa-i povestem omului-asa unde eram?-A da,Fhoenix,si aveam doar 10 anisori,nu ca m-as lauda dar stiam sa calaresc la doar 10 ani!''
-''Si atunci cum ai cazut?''a ridicat ea o spranceana la mine.
-''Cand vezi un fund bombat si o pereche de sani care mai de care,il dai dracului de cal!''
Tipul scuipase bautura si se pare ca tocmai se inecase.Raisa chicotea in ciuda faptului ca era nervoasa.Sau asta vroia ea sa cred?
-''Nu mai spune?sani iti trebuiau tie la 10 ani!''marai ea.
-''Pe mine ma scuzati am nevoie la ...mm..''
-''Da,da,du-te linistit!''
-''Ce crezi ca faci?''
-''Conversatie?!''
-''Asta numesti tu conversatie?!''
-''Bine,bine,vreau sa discutam!''
-''Nu avem ce!''
-''Cum vrei,dar eu nu plec de aici fara tine!''
-''Chiar asa?!''
-''Chiar asa!''
M-am ridicat de pe scaun tragandu-il cavalareste si pe al ei.Am iesit afara simtina vantul cum imi flutura parul.
-''Asculta-ma,stiu ca poate am gresit ,dar orice om merita o a doua sansa ,pana si eu.!''
-''Esti iertat de mult Edward,doar ca..nu pot!''
-''Ba da poti,uita-te la mine!''
-''Tu..t..u.m-ai ranit!prea tare!''
-''Sunt un nenorocit bine?dar asta nu-mi refuza o a doua sansa!''
-''O a doua sansa?nu ti-am dat-o cumva?''
-''A treia,atunci!''
-''Iti bati joc de mine?Dar ce crezi ca sunt o masinarie de scuze?''
-''Nu,tu esti,-m-am apropiat de ea luand-o de mijloc aducand-o la piept-Tu esti..Raisa mea.!''
-''Pronunti numele meu de parca as fi ceva ce l-ai fi castigat la un joc de noroc!''
-''Esti prea pretioasa pentru a fi pusa pe un raft cu premii!''
-''Ar trebui sa fiu flatata!''
-''Ma multumesc cu un sarut!''
-''Pune-ti pofta in cui!''
-''Mai bine pe buzele tale!''
Si uite asa mi -am presat buzele de ale ei,formand un sarut dupa care tanjeam de mult timp.
-''Nesimtitule!''si mi-a plesnit una de mi-am vazut ceafa.
Am ranjit .
-''Nesimtit pe care tu il iubesti!''
Si am atacat-o cu gura mea lipind-o de zidul restaurantului.Daca nu m-ar fi iubit acum as fi avut un picior fix intre picioare.Stiam eu ca inca mai simtea ceva pentru mine.
S-a departat din nou de mine doar de cativa milimetri si mi-a spus:
-''Esti asa un dobitoc!''si din nou mi-a atacat gura.
-''...si un porc''-tot printre saruturi.
-''...si?..''am incurajat-o.
-''...Si te iubesc fir-as a dracu!'' si cu asta am ridicat-o astfel incat picioarele ei mi-am incalecat soldurile si eu am rasplatit-o muscand-o de gat si lasandu-mi amprenta,sarutand-o cu salbaticie devorand.
-''Du-ma dracului la un hotel pana nu caut pe altcineva!''
-''Nu te dau nimanui.Esti doar a mea si sa nu mai scapi.!''
-''Te iubesc!''
Am oprit un taxiu si ne-am indreptat sarutandu-ne spre bancheta.
-''Te iubesc!''i-am soptit in timp ce ma asezam deasupra ei pe bancheta din spate.

The end.

Si s-a incheiat si Iubire Inocenta.Sper sa nu va fi dezamagit finalul,imi pare rau pentru lunga intaziere insa mi-a fost greu sa decid daca sa fie un Happy end.Insa cum mie nu-mi plc finalurile triste,imi lasa un gust amar nu e drept din partea mea sa va stric bunadispoztie.
Sper ca va placut.
Imi e greu sa ma despart de Raisa si de Edward sa nu mai scriu despre ei,insa totul are un inceput si un sfarsit.
Va multumesc tuturor pentru comentari,pentru sfaturi si incurajari.
Blogul nu va fi sters,ne vom mai intalnii pe chat dc vreti.
Va poop dulce:**:*:

vineri, 4 iunie 2010

Capitolul 33 .

Capitolul 33.
Tristetea in lacasul fericirii.

De ce sa nu recunosc?de ce sa nu spun verde in fata ,de ce sa nu dau cartile pe masa?Sunt indragostit.Da nu e greu de crezut. o iubesc cu toata fiinta mea,doar ca am dezamagit-o atat de tare incat dragostea ce o simtea candva pentru mine a scazut considerabil.Si totusi sunt al dracului de norocos.Nu as mai fi crezut ca va venii ziua in care s-o pot privi in ochi fara sa intru in pamant.Nu am crezut ca voi mai avea ocazia sa o tin de mana.Ea m-a iertat.Nu mi-a dat sansa sa-i dovedesc ca o iubesc,Dar ma multumesc cu statutul de prieten.Macar asa voi sta pe langa ea si voi vedea care vor fi pretendentii.
Nate,cel pe care l-am cunoscut la munte nu mai e acel pustan.Acum ,i-auzi se insoara.Slava domnului ca nu are gusturile unei femei pentru ca m-ar fi tarat prin toate moll-urile existente in Forks.Brr.Costumele ne-au fost comandate de Alice.Fara shopping,fara probleme.
In aceasta seara era petrecerea de burlaci.Un singur lucru stiu;trebuie sa ma tin departe de bautura.Atata timp cat sunt lucid,sunt in stare sa-mi pastrez hainele pe mine,dar daca ...pun gura pe bautura,dati-va din calea mea.
Cred ca stau in fata oglinzii de 10 minute,asta daca nu mai mult,dar nu am ce sa-i parului,parca e un cuib de randunici.Il las asa,trece burlacia si nunta lui Nate daca mai stau mult aici.
Eram imbracat cu o pereche de pantaloni albi ,si o camasa roza.Aratam perfect.Pacat ca nu are cine sa ma complimenteze.Dar de ce ma plang?mi-am facut-o cu propia mea mana,nu mi-a bagat-o nimeni pe gat.
Am coborat jos,unde baietii ma asteptau.Emmett era imbracat cu o camasa neagra si pantalni negri,Jasper camasa bleu si pantaloni tot albi.Sa mergem burlacilor.
-''Nate?esti sigur ca poti face asta?''il intreba Emmett,bagand frica in el.
-''Sti,pana maine mai e o zi,poti sa te prefaci ca ti-e rau,sa mananci ceva stricat,sa te dai cu capul de pereti,oricum nu cred ca se compara cu durerea casnicie''
-''De ce spui asta?''
-''Imagineaza-ti,princhideii cum alearga prin casa,fugi sa nu se loveasca,sa te trezesti in miezul noptii trezit de chitaitul fiului tau,schimbi la scutece..phiu..''
-''Ia mai taci,ca te vad eu si pe tine..''
-''Eu?,la pastele cailor,nu ma nenorocesc fratilor,asta e sinucidere curata''
-''Ba nu, sinucidere curata va fi cu Rosalie daca mai stai mult pe tusa''
-''Nu,Rose a mea?ea..e blanda,gingasa...''
-''Da,de aia urli in miezul noptii,de trebuie sa-mi pun perna in cap,pentru a nu te mai auzi!''
-''Asta e tradare,frate,tradare.''
-''Tu ai cerut-o''
Tot drumul am ras,cu lacrimi de Emmett.Insa acum am ajuns la club.Sa ne facem de cap.
Am deschis usa Clubului.Muzica bubuia in difuzare,toti erau in extaz.Ne-am facut loc printre cei ce dansau ,ducandu-ne la bar ,comandand cate un cocteil de fiecare.Am dansat si am ras pana am ramas fara aer.Emmett a trebuit sa danseze cu Nate.Imaginativi-l pe Nate cel slabut,in bratele lui Emmett.Intra cu totul.Asta e cand faci pariuri pe propia raspundere.Ambii au pierdut asa ca..la dansat cu ei.Nu au crezut ca pot sa rezist o ora fara sa pun gura pe bautura si sa dau cateva palme la fund.Deci iata-ma viu si nevatamat,si inca pe picioarele mele.Baietii mai aveau inca vreo 3 minute de dansat.I-am filmat,ca in caz ca Tess are vreo scena de gelozie,sa-i arat clipul,desiigur ca nu am sa uit nici de vesnicul Youtube.Eh,asta inseamna burlacie.
-''Buna dulceata...''mi-a soptit in ureche o voce senzuala,si atat de dulce..
-''Buna..''am soptit si eu,privind paharul cu ...suc?da suc.
-''Facem un dans?''
-''Nu,nu mersi..''am ras inapoi.
-''De ce..nu te atrag?''
-''Nu prea...''am spus sincer.
-''Nu te cred...-s-a asezat langa mine-aici e altcineva..-spune,te-ai despartit?ti-a dat papucii?oricum nu merita,daca a lasat sa scape o bomboana ca tine.
Am ras,ce-ar zice daca ar afla ca e Exact invers?
-''Tocmai,pentru ca merita..''
-''Ooo..oricum nu trebuie sa afle...eu nu o sa-i spun..''
-''Da..dar nu ma prestez chiar atat de jos...''
-''Nesimtitule!!!''
-''Nu-i nimic,mi s-a spus si mai rau''am soptit in spatele ei.
Tarfa bleaga,nu ezita un moment sa se serveasca pe tava.LOL...ma scarbesc astea.
Baietii au terminat numarul lor de dans.Dar ciudat e ca nimeni nu mai era pe ringul de dans.In plus,Nate era rosu ca marul la fata,si am impresia ca i se umflase si o vena..undeva la tampla.Auch...cred ca o sa fie noaptea vietii lui.
-''Ce...s-a intamplat acolo/?am intrebat eu si Jasper la unison.
-''Acolo?nimic,nimic,ce am zis noi ceva?se enervase Nate,rosind din nou la fata...
-''E haide,Nati...talia ta de 60 se potrivea perfect in bratele mele.''
-''Nu-mi spune Nati!!!''
-''Bine...Nati-cu asta mi-a aruncat o privire-ce s-a intamplat?nu ne puteti lasa asa..''
-''Ringul a fost doar al nostru!!a spus Emmett''
-''Oh...ce pacat!''
-''Da pe dracu,ca din contra,toti s-au dat la o parte ca sa danseze ''amorezii'',,mima Nati..pardon Nate,nervos foc..
-''Ei bine..nu isi va mai aminti nimeni de tine,maine''
-''Ce ziceti de un biliard?''a spus Jasper pentru a destinde atmosfera,desi ii iesise mai mult ca un ras.Sunt sigura ca si el se gandea tot la Nati.
-''Sa sti ca am vazut aia''Nati e foarte perspicace.
Dupa inca trei pahare de suc si doua jocuri castigate la biliard ,ne-am intors acasa.Ma rog,nu atat de entuziasmati cum am plecat,cel putin unii dintre noi.Biata Tess daca ar sti ea cat de multi inamicii are,si da ati inteles bine,inamici,Nati a primit multe oferte in seara asta de la multi baieti-m-a pufnit rasul-dar Emmett a spus ca dulcica de Nati este numai pentru el si nu este dispus sa o imparte cu nimeni.Pe cand Nati ranjea ironic si se dadea pe langa Emmett ca aia sa inghita minciuna.Doar ca dupa ce posibilii parteneri au plecat Nati s-a inecat in bautura.Trebuia sa uite cumva imbratisarea si sarutul pe obraz dat de Emmett.Ew...mi s-a ridicat parul pe maini doar gandindu-ma.
Asa ca am ajuns pe post de scaun pentru Nati.Pentru ca a exagerat ceva prea mult cu bautura.Speram doar ca fetele sa mai intarzie,si venind vorba,ce-or face?sper sa fie cuminti..cel putin Raisa...
-''Fir-as al dracului ,ce mi-ai dati sa beau?
-''Nu ti-a placut?''Emmett punea si mai multe paie pe foc..
-''TACI-sughit-sa nu indraznesti sa-sughit-spui ceva despre asta-sughit-ca jur ca te castrez!''
-''Hai sa-ti ducem iubitica in pat!''
-''NU-sughit-SPUNE ASA!''
Mi-am abtinut chicotele si cuvintele pentru ca o tineam asa toata noaptea.Apoi a urmat un lung duss!''
RPDV
-''TRRR....TRRR...suna pe undeva ,cred ca pe sub pat!
-''Aloo,am raspuns cu ochii inchisi ,cascand!
-''Raisa ,DORMI?INCA DORMI?''
-''Nu asta ar trebui?am intrebat buimaca.
-''Sti ce e azi?''
-''Nu,chiar nu,spune-mi tu Alice!''
-''E nunta lui Tess!!!tu esti domnisoara de onoare!''
-''CEE?Tess se marita?dar...eu..ce-am facut azi-noapte?''
-''O sa afli!imbraca-te!!!''
-''Cat e ceasul?!'''intreb panicata rugandu-ma:Nu doua,sa nu fie doua,te rooog!''
-''11.30!LA 12:00 trebuia sa fi AICI!''
-''Ajung intr-un suflet!''
Am aruncat telefonul nu stiu pe unde,mi-am facut rapid un dus,m-am imbracat cu o rochia alba fara bretele,dar usoara si lejera.Eram gata de plecare,o data ajunsa la Alice,va incepe chinul.
EPDV.
-''EDWARD!pentru numele lui Dumnezeu deschide nenorocita asta de usa!!!!urla Alice cu toti plamani.
-''Acum!Ia-o mai usor nu arde casa!''
-''O ba da! o va face .Haide,trebuie sa te imbraci.
-''Daca nu ai mai urla..asa..as intelege si eu ce ai spune.!''
Mi-am rotit ochii in cap,am intrat in dus,ca dupa aceea sa ma imbrac cu o pereche de pantaloni negri ,la dunga si o camasa roz descheiata la doi nasturi.
Am iesit din camera si am auzit tipete in camera lui Alice.
-''Stai asa Raisa!Nu-ti mai misca capul!''
-''Dar doare al dracului!ce tot imi faceti?''
-''Ai si tu putina rabdare?
-''Ai terminat?''
-''Ce am zis eu de rabdare!''
-''Of fie!''
Am ras si am coborat jos.Mama si tata ne asteptau jos,foarte eleganti si frumosi,Emmett inca isi batea joc de Nate,care incepea sa transpire.
Ora doua de apropia cu pasi repezi.Ne-am indreptati cu totii spre gradina,Nate s-a asezar la altar,si-si freca palmele nervos.
Usile s-au deschis si Tess insotita de tatal ei paseau pe covorul rosu .Raisa,Alice si Rose,erau in urma ei,zambind fericite.
Rose era cu Emmett,Alice cu Jasper iar eu m-am asezat langa Raisa.Am vazut ca pe parcursul ceremonii avea lacrimi in ochi,si ma simteam atat de neputincios.Acum putea sa fie si ea in rochie de mireasa,stralucind precum o stea.
Cuvintele megice ''Da'' si ''Da'' au iesit pe gura ceelor doi.S-au sarutat si au intampinat felicitarile tuturor..
Petrecerea incepuse,Emmett manca ca nesatulul,lustruind farfuria.Alice si Jasper dansau pe o melodie romantica..dar pe fata lor era prezenta o urma de tristete ..ciudat.
Tess si Nate discutau cu cativa invitati.Am cautat-o cu privirea insa nimic de ea.Unde este?
Am privit-o pe Alice in ochi si am vazut ca a evitat contactul.L-a luat pe Jasper de mana si s-au apropiat de mine.
-''Edward...trebuie sa vorbim!''
-----------------------------------------------------------------------
Ok gata.Imi pare sincer rau ca nu am postat mai devreme,dar mi-a trebuit timp de gandire.Si am hotarat si finaul acestui fic.
Anunt ca acest capitol a fost ultimul.
Urmeaza Epilogul si ne vom despartii si de poveste celor doi.O poveste cu multe urcasuri si coborasuri.O iubire cu multi spini.
Sper sa va fi placut capitolul.
Epilogul va venii curand,mai devreme decat acesta,nu voi mai intarzia,acum este timp,vacanta se apropie cu pasi repezi.
Va puup dulce si comentati va rog:*:*:*:**:**

marți, 27 aprilie 2010

Capitolul 32..Adio burlacie.




Capitolul 32:Adio burlacie!
RPDV.

Patru luni,atat a trecut de cand eu si Edward am devenit buni amici.Da ,doar atat pana in momentul de fata.Pur si simplu nu am putut avansa pentru mai mult.Si decat sa stricam o buna prietenie,ne-am oprit.Nu vreau si nici nu-mi permit luxul sa repet greselile din trecut.
Maine este nunta Lui Nate si Tess.Sunt foarte emotionata,sa-mi vad prietena maritata inaintea mea.Ea mereu spunea ca ea nu o sa se marite nicioadata,ca o sa fie ca o albinuta din floare in floare.In schimb eu visam cu ochii deschisi.Imi doream o familie,cu 3 sau cati mai multi copii,cu un sot iubitor,o casa minunata pe o plaja,departe de agitatia orasului,departe de gurile rele,undeva unde sa fim doar noi.Visam sa-mi cresc nepotii,sa-mi sfatuiesc fiica cand va ajunge in pragul adolescentei.Si ea ce face?Se marita inaintea mea.Cum s-a intors roata.Ea a spus ca ma asteapta si pe mine.Stiu ce vroia sa spuna.Dar nu i-a mers.Trucurile ei nu merg pe mine.Am chicotit.
Acum sunt in camera mea.Imi odihesc mintea,creierul dar picioarele au nevoie urgent de odihna.Toata saptamana am alergat de la deal la vale.Am crezut ca o iau la bataie,cand s-a dus si a probat rochia ,superba ,dupa parerea mea,incat imediat a si luat-o acasa.Insa cand a probat-o ,Nate a intrat pe usa,si vazut-o.Sa nu mai mentionez de lacul de lacrimi pe care l-a varsat.Jumatatea de zi ne-am chinuit sa o convingem ca traditiile alea idioate nu au nici-o legatura,ca nu o sa-i mearga rau.Insa ea a ascultat?Vezi sa nu.Si-a sters lacrimile si ne-a tarat pe toate prin toate magazinele din Port Angeles ca sa-si mai ia una.Mi-am facut cruce,vorbesc serios.
Am rezolvat cu rochia.L-am avertizat pe Nate ca adaca de acum incolo nu bate la usa,nu va mai fi nici-o nunta,pentru ca va fi un mire in lipsa!
Vreau sa specific ca a exgerat cu rochia de mireasa.Ok,ok sunt al dracului de modesta stiu si asta.Dar a intrecut masura.Dupa ce a terminat cu rochia am urmat noi.Cu ocazia asta am ajuns sa detest din tot sufletul tot ce tine de cumparaturi.Suntem 3 domnisoare de onoare.Alice,Rosalie si Eu.Alice si Tess parca scapasera de la balamuc.Alergau din magazin in magazin sa caute rochile noastre.Eu le-am spus:
-''E haide mai,alege una din astea si gata.Ce atata scofala''
-''Indrazneste numai sa mai spui ceva ca te pun sa probezi tot ce e aici!arcuia Alice fiecare cuvant fiind sprijinita de Tess.
-''Ma dau batuta''Rosalie isi abtinea chicotele iar eu fierbeam de nervi.

Dupa 6 ore de cautari non stop am gasit si rochiile.Slava domnului.Dar am ramas socata cand le-am vazut .Erau superba.Toate erau albe,nu foarte lungi,deasupra de genunchi .A mea era de un roz pal,nu iesea prea mult in evidenta(slava domnului) ,cu doua bretele care se impleteau dupa gat,iar la baza taliei era prinsa cu o curea subitre din panza .
Acest a fost primul aspect pe care Tess a vrut sa-l aranjeze pentru grandioasa nunta,A spus ca restul sunf fleacuri.Dar acum nu mai sunt de aceeasi parere.Ea isi dorea o nunta in aer liber,sa fie cununati sub razele soarelui,adierea blanda a vantului sa-i plimbe parul dintr-o parte intr-a alta.Dorinta i-a fost indeplinita.Esme si Carlisle le-a oferit gradina lor.Care este destul de spatioasa,sa nu mai spun de priveliste.Doar atat i-a trebuit ,caci in urmatoare secunda am plecat din nou la cumparaturi.Degeaba am incercat sa ma impotrivesc,totul era doar o pierdere de timp.Cine credea ca o nunta poate sa te ucida?Va spun eu.EU.
Am intrat intr-o cofetarie din Port Angeles unde a degustat vreo 10 torturi.Ea vrea unul mare,cu 5 etaje.Adora frica si uraste ciocolata.Insa nici-unul nu a fost pe gustul ei.Mai departe,mai departe pana cand mi-am iesit din minte ,dupa mine toate erau perfecte.Oare asa va fi si la nunta mea?Nu,nu va fi,caci eu nu voi imbraca nicioadata rochia de mireasa,nu voi arunca buchetul,nu voi pune flori in piept,nu voi dansa dansul miresei,nu voi fi sarutata de mire.Daca nu e sa fie.Decat sa ma marit doar pentru a ma marita si sa duc o casnicie nefericita si destinata esecului,prefer sa raman singura si sa ma bucur de toate acestea alaturi de prietenele mele.Bine macar ca ele nu vor sa ramane fete batrane.Ce usurare.Am oftat.
Apoi a urmat decorul.De la intrare resedintei Cullen si pana la locul desfasurarii petrecerii era un covor rosu pe care soseau invitati.Am spus ca a exagerat si nu am glumit cu asta.Toate paharele erau din cristal.Normal ca a intrat cu totul in argentaria mamei sale.Insa ce nu fac parintii cand fiica lor se marita?Multe,va spun eu.Tess pentru nunta a cheltuit cat pentru 10 nuntiEu as fi cheltuit pe sfert,si nu ca as fi zgarcita dar intotdeauna mi-am dorit o nunta simpla dar organizata cu bun gust.Nu impopotonata ,care sa-mi lase urme de stres si oboseala.Vreau totul lejer.Dar normal iar am ajuns sa vorbesc despre mine.
Mesele erau ovale.Nasii vor fi Esme si Carlislte.La inceput Tess era putin nesigura.Credea ca ma voi simtii tradata.Dar de ce?Ma leaga de ei o stransa prietenie ,nu sunt nora sau ceva asemanator.Desi intre noi,mi-as dorii mult viata ei.E atat de implinita din toate punctele de vedere.Are un sot minunat si imi permit sa-i spun asa.Vai de el,daca indrazneste sa nu ajunga,doar o lacrima sa verse Tess ca jur ca-l urmaresc pana la celalalt capat al pamantului.Dar stiu ca Nate o iubeste sincer si nu ar face asa ceva.Insa cu barbatii nu se stie nicioadata.Pot fi atat de lasi cateodata.
De dimineata,mai precis la 5 dimineata m-a sunat disperata,cu lacrimi in ochii.M-am panicat gandindu-ma ca sa intamplat ceva.Insa era doar nenorocita asta de vreme ,tipic pentru Forks.Am linistit-o si i-am spus ca e tipic pentru Forks.Pana maine va trece si totul avea sa fie perfect.Nu a prea inghitit insa nu prea avea de ales.Nici ca i-am lasat.
Astazi trebuia sa ma duc la ea sa punem la punct ultimele detalii.Sa nu mai spun ca diseara era petrecerea burlacelor.Alice si Rosalie s-au ocupat de asta.Nici nu vreau sa ma gandesc la ce-au pregatit.
****
-Alice ,nu ma imbrac cu asa ceva!eram extenuata,moarta de oboseala,astazi de cand am venit am facut ultimele retusuri iar acum trebuia sa ne pregatim de petrecerea burlacelor.Kill me.
-O vei purta si nu vei mai comenta!
Hahaha,sa creada ea.Era o fustita neagra din material lucios,cu doar o palma peste fund,foarte ,foarte sexi,iar in sus un tricou fara bretele.
-Dar...!
-''Taci si hai''
Si cu asta ne-am indreptat spre un club din oras.Singurul de pe aici.Tess l-a inchiriat doar pentru noi in seara asta.Mi-am dat ochii peste cap.Oare de ce nu ma mir.
Cand am intrat,ochii mi s-au inchis instantaneu.O lumina rosie orbitoare m-a facut sa-i inchid.Atmosfera era incinsa.Tess s-a asezat pe un scaun langa care mai erau 3.
M-am asezat neincrezatoare.M-am prins de scaun si i-am ordonat creierului sa nu cumva sa se miste de acolo ca va fi vai si amar.
Deoadata totul a devenit negru.Spaima incepuse sa puna stapanire pe mine.CE?nu am mai fost la o asemenea petrecere.Scena s-a luminat iar de sus coborau pe o franghie 3 tipi,imensi plini de muschi.Muzica bubuia in difuzoare.Am simtit cum inima imi iasa din piept.
Au inceput a dansa pericolos facand-o pe politistii.Unul dintre ei mi-a facut cu ochiul si am rosit mai rau ca un ou rosu de-abia scos din vopsea.Gata!AM PLECAT!dar corpul meu nu se misca.A da,am uitat de ce i-am poruncit creierului meu.Eu si gura mea a mare.
Am simtit cum ma inmoi cand s-a apropiat de mine.Ma privea pe sub sapca ,dar nu-i puteam vedea decat ochelarii care-i acopereau ochii.
-''Tu!''
-''Eu?''
-''Esti arestata''!
-''Nu zau?pentru ce?''
-'Pentru frumusete interzisa''
M-a ridicat de pe scaun,care aproape se luase dupa mine si a inceput sa danseze pe langa mine.Am tras cu ochiul la fete dar erau in treaba momentan.
Era miezul noptii si noi nu ne saturasem de bomboanele astea dulci.Serioas am ajuns sa ador petrecerile astea.
Acum era randul la karaoke.Eu si vocea mea jalnica o sa facem dezastru printre zeitele astea.Insa cu zeul asta in spatele meu,la dracu cu tot.
Rude Boy -Rihanna am vazut in monitor,si eram deja rosie in obrajii.Melodia rasuna in boxe si era timpul sa incep sa cand.
..............


.Come here
Rude boy, boy
Can you get it up
Come here
Rude boy, boy
Is you big enough
Take it, take it
Baby, baby
Take it, take it
Love me
Love me

I like the way
You touch me there
I like the way
You pull my hair
Baby, fight
Dont feel it
I aint faking
No, no
Hahaha..am inceput sa rad la versul You touch me there.Atat a trebuit sa spun pentru ca mainile zeului erau toate pe mine.Fetele se uitau ca la masini straine la mine.Insa I don`t care.. in noaptea asta vreau sa fac doar ce-mi place.Si cam am tot.
Restul noptiii a decurs fierbinte.Eh e doar distractie nimic mai mult.Cand baietii au trebuit sa plece,aproape m-am prins de zeul din seara asta.Ma rog eram si cam ametita dar asta nu se pune.
Dupa asta,doar am plecat acasa ,rugandu-ma ca maine sa fie soare si frumos.Ploaia din Forks nu aar fi nimica,pe langa tunami-ul pe care l-ar provoca Tess.
----------------------------------------------------------------------
Hello:**:*:*:

Ce mai faceti?

Eu,binisor,avand in vedere ca sunt in perioada tezelor+examenul pentru liceu:|.

Vreau sa va anunt ca mai sunt cateva capitole 2,cu tot cu Epilog,sau 3 ...sa vedem.Inca nu m-am ganditit la un final.
Voi cum vreti?

Tind sa va anunt ca ,conteaza foarte mult.Astfel eu il pot face dupa bunul meu plac,dar nu garantez ca va fi pe gustul vostru.
Va astept parerile la chat::::*:*:*

miercuri, 7 aprilie 2010

Capitolul 31.Just friends.





RPDV.

Am ramas ,in ciuda vointei mele am ramas.Dar era o urma de tensiune intre noi.Vroiam sa plec,sa dispar,sa ma evapor,dar Alice ma pandea pretutindeni.Chiar nu-mi gaseam locul aici.Simt ca nu mai fac parte din aceasta familie.Ce sa fac eu aici,cand cel care a produs cea mai adanca rana in sufletul meu? se afla la doar cativa metri..care m-a secatuit de toate puterile mele?
Il prindeam cand se uita pe furis la mine.Ochi mei ii capturau pe ai lui.Ii vroiam langa mine,sa fie doar ai mei,dar nu am o masina a dorintelor.Poate as fi fost atat de proasta incat sa-i mai fi dat o sansa,insa dupa scena cu Tanya,decizia mi s-a schimbat radical.La dracu!dorintele mele sunt in doua tabere.Unele din ele vor sa-l iert,celelate sa nu auda de cuvantul IERTARE.Totul e asa un haos.Cand s-a intamplat asta?Cand am lasat sa se ajunga aici?Puteam sa opresc de mult ,si multi erau fericiti astazi.
Eram in gradina,eram singura,priveam incet cum soarele apune,dand incet firele de par ce-mi venea pe fata din cauza vantului. Soarele se acundea mandru dupa copaci.Isi terminase misiunea.Eu nu pot sa ma ascund dupa un zid sau sa intru in pamant sau sa ma fac mica,mica,atat de mica incat si o insecta sa ma fleceasca.
Nu stiu in ce clipa Esme venii langa mine.Dar asta nu-mi placea.
-Esti bine?ma intreba ea.
-Depinde ce intelegi prin Bine..dar sunt atat cat se poate..
-Voi doi,sunteti atat de dificili,va puneti piedici unul altuia ,va produceti durere reciproca,nu va ganditi la cei din jur,credeti ca doar voi suferiti,restul e in armonie,ei bine va inselati amarnic.
-Nu e asa,nu asta imi este intentia...incercam sa simplific situatia,stiu ce incearca Esme sa faca,dar asta nu o sa mearga.Daca mi-a mai ramas ceva in picioare acela este ego-ul meu.
-O produci in mod inconstient,si doare la fel de mult ,spune ea cu vocea franta dar cu o urma de speranta totusi in tonul ei.
-Eu...
- Sti...nu mai sunt vremurile ce au fost...cand eram eu domnisoara,nu exista ce este astazi..iubirea plutea in aer.Eram sinceri,aveam si noi aventuri dar nu ca voi.Daca am intrat intr-o relatie,incercam sa o duc pana la sfarsit,daca vedeam ca nu merge,puneam punct si se termina.Dar ramaneam amici,nimic nu se schimba.
-......
-Stii,el chiar te iubeste!a suferit mult dupa plecarea ta...Of! de ce nu o lasa balta?
-Nu se vede...a gasit alinare.Nu mergea asa,Esme,nu sunt o papusa din plus,sau din plastilina,pe care sa o modelezi dupa bunul plac.Am caracter,si foarte mult orgoliul.
-..Nu manca. continua ea...nu iesea afara din camera,cateodata se imbata si cadea ,acolo ramanea ,daca il gaseam eu sau altcineva era bine,daca nu,acolo ramanea.Nu vorbea cu nimeni,noi pentru el nu existam,eram doar de forma,noptile nu le dormea,doar privea pe geam afara,si-a facut un obicei din asta.Era de nerecunoscut.
-Suna trist, melancolic chiar, dar nu e din vina mea.Nu din cauza mea a devenit asa.Daca ar fi fost cu picioarele pe pamant,totul ar fi avut alt curs acum.Nu s-ar fi ajuns pana aici.Nu-mi cere Esme,sa fac ceva ce nu pot sa fac,pentru ca va iesi ceva urat.
-Nu va mai purtati prosteste!sunteti aproape adulti!dati un exmplu,fiti maturi,vorbiti,rezolvati-va problemele,nu mai faceti ocolisuri,o sa va pierdeti unul pe celalalt.Nu vreau ca fiul meu sa sufere asa cum nu vreau nici ca tu,fiica mea sa suferi.Va iubesc pe amandoi in egala masura,si chiar daca el e fiul meu,stiu ce greseli a comis,dar nici tu nu esti mai prejos.Ati gresit in egala masura,asumati-va raspunderea.Tu te ascunzi dupa faptul ca el a calcat stramb,iar tu bagi pretestul ca vai doamne te-a inselat.Dar cui nu-i se intampla?Mergi inainte.Viata continua.Un viitor va asteapta.De ce tindeti sa stai prinsi intre trecut si prezent.Lasati-le.Treceti in viitor.Acolo este lumea voastra.Nu aici.Nu cu atata rautate,si orgoliul ce nu va lasa sa respirati.
-Nu pot accepta faptul ca el m-a inselat,a facut de doua ori,o va face si a treia oara.Iar eu pe post de amanta,sau a cincea roata la caruta nu vreau sa fiu.Nu voi mai avea incredere in el,decat in momentul in care voi sti ca este sincer.Ulciorul nu merge de mult de ori la apa,Esme.
-Si cand va fi asta?
-Poate dupa 1,2,3,4, ani...sau poate nicioadata.Am trecut prin multe Esme,am vazut ce insemna sa te zbati pentru bunastarea ta,sa te zbati sa o scoti la capat,sa ajungi undeva sus,sa fi admirat,vorbit de bine.M-am ascuns in munca,pentru a scapa de amintirea lui.Si din nou,din cauza lui am renuntat.Il vedeam pretutindeni,dimineata,primul chip in oglinda,era al lui.E greu sa suporti.
-Ai suferit mult,dar poti oprii oricand asta.Nimeni nu opreste asta,decat tu.
-Imi pare rau ca suferi...As vrea sa pot oprii asta,sa pun Stop,dar nu e atat de usor pe cat se zice.
-Poti sa faci mai mult decat sa-ti para rau!casa asta a devenit o epava,familia ce o aveam candva s-a prabusit,tot edificiul,nu mai am nimic din ce-am avut vreodata!ma doare!
Am lasat o lacrima sa-mi scape,Esme mi-a spus cuvinte grele si dureroase,chiar daca nu asta intentiona,pe mine ma doare.Am provocat prea multa durere.Chiar daca as pleca,nu cred ca durerea s-ar curma.As provoca durere parintilor mei,si nu as rezolva nimic.
Infranta,am intrat in casa,fiecare avea treaba lui,Edward nu era.Am urcat sus,am batut la usa,sperand ca Alice sa-mi raspunda...2-3,ciocaniri,cred ca era suficient incat sa auzi.Am intrat fara sa primesc invitatia,am gasit-o pe Alice,cu doua bluze in mana.Arata groaznic.Rimelul i se scursese pe fata.
-Alice?vocea imi era la limita.Lacrimile luptau sa izbugneasca,insa cu grea le-am stapanit.
-Shh...nu vezi?am de facut o alegere importanta.!priveste..bluza aceasta galbena,e frumoasa,decoltata,comoda,iar aceasta albastra,e putin decoltata,nu atat de comoda,si inchisa la culoare,pe care sa o iau?imi plac amandoua...
-Fa ce-ti spune inima..
-Asa faci si tu??
-Nu prea...
-Si atunci?cum imi ceri mie sa fac ,daca nici tu nu esti sigura ca va functiona.
...
Nu am mai spus nimic.Rusinata si infranta pentru a mia oara m-am intors oftand si am plecat.O sa mai fac si o a treia incercare.Sper sa mearga de aceasta data.
Am ciocanit la usa,dar nu am asteptat confirmarea,am intrat.El era intins pe pat,isi tine capul in maini,iar picioarele le avea stranse la piept.Se legana precum un bebelus.Mi se inmuia inima,dar nu trebuia sa parasesc frontul.
M-am pus pe pat langa el si am lasat lacrimilor loc sa ma sece.El observase nelinistea mea...mi-a sters lacrimile si s-a intors la leganat.
-De ce ai gresit?de ce trebuia sa se ajunga pana aici?am spus cu vocea stinsa..M-am intos cu spatele,lasand lacrimilor din nou loc sa ma sece.
-Te rog....Jur ca am platit cu varf si indesat pentru prostia mea..te rog..nu ma face sa ma simt si mai vinovat de atat.
-Nu arati ca fiind chinuit...l-am atacat eu ...ci din contra..ai companie aproape zilnica...pf...cine s-ar plange?
-Doar nu crezi ca...?Doamne!pufneste el...Tanya se tine dupa mine de la gradinita,are o obsesie,e putin prea mult dusa.Nu am ce-i face.Nu pot pune politia pe urmele ei,spunand ca este o obsedata sexual.Astfel incat sa obtin ordin de restrictie pe numele ei.
-Nu,normal ca nu,ai fi foarte trist,nu ar mai avea cine sa te cine sa te mai inclazeasca noaptea?Tragic.
-Chiar nu intelegi?nu e nimic intre noi.Absolut nimic.
-Nu,si eu sunt nebuna.Sau am vedenii mai nou.Sti ceva,nu mai sunt un copil,nu mai mintii.
-Nu te pot face sa intelegi,incapatanarea ta nu are limite,o sa vezi tu mai tarziu,ai sa vezi care vor fi si consecintele.
-Nu vreau sa stiu,vreau....vreau doar sa nu ne mai certam.Daca vrei sa fi cu ea,ai cale libera,dar nu mai vreau ranchiuna.
-Mi-a zambit sceptic,nu prea multumit dar zambetul lui spunea:''decat nimic mai bine si atat''.Am chicotit.
-Mi-a lipsit asta...spune cu dragoste...
-Ce?
-Zambetul tau...frumusetea ta,totul.TU.
-Ma flatezi..vrei sa castigi puncte...il tachinam eu..
-Nu...nu rade!cred ca imi trebuie muulte puncte..
-Nu ai idee...
Am ras,am povestit despre tot ce a facut fiecare in timpul cat am fost despartiti.Pana la urma,toata ranchiuna dintre noi a disparut,am ramas buni prieteni,chiar cei mai buni.Nu amestecam dragostea cu prietenia.
As risca sa pierd o prietenia frumoasa.Nu imi asum acest risc.

duminică, 28 martie 2010

Capitolul 30:Ipocrizie

Ipocrizie.
RPDV.
Mi-am asezat capul pe perna si am asteptat cateva minute,sperand si rugandu-ma sa adoarma.I-am aruncat o privire,eram convinsa ca adormise.M-am ridicat in sezut si am dat sa plec insa el ma cuprinsa de umar.
-unde crezi ca pleci?
-am dormit suficient!tu ai mai mare nevoie ca mine.
-ai dormit 5 minute,ti se pare suficient?
-destul de mult sunt 300 de secunde!
-vrei sa pleci ,nu-i asa?nu somnul e de vina ci eu...
-mai mai,cineva e foarte sincer.!
-viata m-a invatat sa fiu asa..spune cu vocea stinsa.
Nu am mai zis nimic,mi-a inchis gura cu aceste cuvinte.Eu doar pentru un moment uitasem totul,uitasem greselile lui,practic nu se intamplase nimic.Insa iata,asa e ,viata ne invata sa fim sinceri,si eu cu sinceritate spun ca nu am dat uitarii totul,si nici nu pot sa fiu.
Tristetea mi-a invaluit chipipul,venisem aici pentru ca eram ingrijorata,stiu ca sentimentele mele pentru el nu s-au stins,dar nici atat de aprinse nu mai sunt,el mi-a gresit si nu de o data ci de mai multe ori.Ma doare,ma doare tare rau.
Am plecat capul,oftand,am dat sa plec insa un zgomot teribil se auzi,o bubuitura puternica,m-am intors si el tinea de piciorul unei veioze,ce-o lovea de perete.
-ce-ai ma?
-nervi!suparari!
-si cu ce e vinovata veioza??!!!
-e veioza mea,daca vreau sa dau cu ea de perete am sa dau,daca vreau sa o arunc de la balcon,am s-o fac si pe asta,probleme?
-sa stii ca da!cine te crezi?parintii tai muncesc pentru a-ti pune la dispozitie tie toate mofturile si tu ce faci?le trantesti de pereti?esti un iresponsabil,traiesti pe spinarea parintilor tai,nu esti in stare sa faci ceva de capul tau,chiar crezi ca asta o sa functioneze pentru mult timp?ei bine sa sti ca te inseli,nu mai esti in fasa,nu mai esti un tanc de 10 ani,care sa-ti iei pachetul,ghiozdanul si sa o tulesti pe usa afara.Ai 18 iar maine vei avea 20 de ani,poimaine te vei insura,vei face copii..cu ce ii vei intretine?nu ti-ar fi rusine sa te duci la ai tai si sa le ceri banii ca sa platesti factura de la curent?sau apa?sau..painea familieii tale?chiar nu vrei sa ai ceva al tau?de care sa te bucuri numaai tu?sa nu te umilesti in fata cuiva,sa fi pe cont propiu.Tu nu sti ce inseamna sa suferi ca maine nu vei avea ce pune pe masa,ca maine propiul tau copil iti cere bani de un corn,iar tu nu ii dai pentru ca nu ai,motivul?nu ai fost in stare sa realizezi ceva in viata ta.Cunosc persoane de acest gen,si crede-ma nu e ca nu vor,ci din contra ar vrea dar nu au,in schimb tu,ai totul,dar in acelasi timp nimic.Esti mai sarac decat un amarat ce o duce de pe-o zi pe alta.Mai implinit este cel care vine de la servici,dupa o zi,pe care a muncit-o pe branci,dar gaseste acasa o familie ce-l asteapta,o bucata de paine pe masa.Asta inseamna sa fi fericit.Nu masini,fete,bani,astea sunt mofturi.Astea se vor duce,si va ramane un gol pe care nu-l vei sti de unde vine,te vei intreba ce-i cu el.
M-a enervat,nu suport cand se comporta asa,stiu ca el poate mai mult,nu este o persoana pline de fite,dar tare ma tem ca incepe a devenii una.Devine acel adolescent mofturos,caruia nu-i trebuie sa greseste,urasc acest gen,iar eu nu vreau asa ceva pe langa mine.Vreau pe cineva cu care sa fiu in stare sa realizez ceva,nu eu sa merg la servici iar el sa stea tolonit pe canapea ,cu punga de popcorn in mana si urmarind meciul de football.
-Edward?sopteste Alice,deschizand usa ...ai un musafir..
-cine e?intreaba frustrat.
-e....ei bine...e Tanya..
Am simtit un ghimpe in inima,deci nu au rupt legaturile,se pare ca am avut dreptate.Imi simteam ochii inlacrimati ,dar trebuia sa fiu tare,daca asa e sa fie poi atunci sa fie asa.
Am ras,mi-am dat ochii peste cap,am scos telefonul si am format un numaar,era el al lui Tess..
-mm..eu ies putin..am un telefon de dat.
A sunat de doua ori iar la cel de-al treilea cineva a prins firul.
-alo?Tess la telefon.
-buna,Tess..sunt eu...
-o doamne,de cand nu am mai vorbit?
-de mult oricum..
-ce zici ,ce mai faci?
-fac foarte bine,sti tu,Chuck.am renuntat,am cateva probleme de sanatate,dar nu te ingrijora,nu e ceva grav,si am venit la ai mei,acum sunt la familia Cullen.
-oo..te-ai impacat cu...?
-nu,si nici nu cred..
-de ce?sti tu vorba aia cu a doua sansa...
-e un proverb tampesc,si a avut o a doua sansa,Tess,las-o balta,ma sti decid ceva si nu dau inapoi,mai ales in situatia asta.
-si cu Nate cum merge?
-foarte bine,in august facem nunta!!
-oooo...si sunt si eu pe acolo pe lista?
-normal...
-bine Raisa,ma bucur enorm faptul ca ai mai dat si tu un semn de viata,acum trebuie sa plec,ma cauta Nate,dar mai vorbim diseara,sun eu atunci.
-ok te poop.
A inchis.Ma bucur mult pentru ea,are parte de tot.Din nou am oftat,am coborat scarile si m-am dus in gradina.
M-am asezat la masa,ignorand persoana de langa Emmett,era Tanya,dar sincer,sunt mult superioara ei,asa ca nu o bag in seama.
Vorbeam cu Rosalie,devenisem bune prietene,ea era cu Emmett,formau perechea perfecta.Cand o voce pitigaiata ma intrerupsa.
-deci..cei cu tine pe-aici?ai venit sa cuceresti teren?
Am ras,ea chiar ma credea o mahalagioaica,credea ca am sa ma implic in aceasta batalie cum o numeste ea,macar daca ar merita.
-poi depinde la ce te referi..teren am destul..nu cred ca-mi mai trebuie...Emmett chicotea deja.
-nu o face pe proasta!sti la ce ma refer.
-nu o fac,si normal ca stiu la ce referi,nu esti prima care ma intreaba,dar si daca ar fi asa,cu ce te-ar deranja pe tine?
-poi sa sti ca Edward este doar al meu!
-despre Edward era vorba?huh,pot rasufla usurata,oo draga,stai calma,dupa noaptea care am petrecut-o impreuna,mi-am luat ce aveam nevoie,poti sa iei tu restul,nu-mi mai trebuie.
-vrei sa spui ca ai petrecut o noapte cu Edward?
-chiar tu ai spus-o!
-cum l-ai sedus?
-nu ca ar fi fost nevoie,dar am procedat la fel ca tine!ia zi cum ti se pare?sa-l intrebam care dintre noi a fost mai buna?care crezi ca ar fi raspunsul lui?
-te omor!
-incearca.!
S-a ridicat in picioare si a ridicat mana la mine,nu am crezut ca ar fi capabila sa-mi plesneasca una,pana cand am simtit durerea,si cum ceva imi pulsa.Nu am indraznit sa pipai,pentru ca mi-am luat avant si i-am tras doua palme de-am pus-o la pamant.
-asculta aici,ratato!!!eu nu ma cert cu tine,pentru un ratat ca si tine,sti ce?va meritati reciproc,incep sa cred ca sunteti facuti unul pentru altul,2)oricat de curva aai fi tu,nu-ti permit sa dai in mine.
-am plecat!cand m-am intors,el statea in spatele meu,privea pamantul ,sa fie rusinat?ar fi cazul,dar nu cred ca stie ce e aia rusine.
-Nu!tipa Alice,ea va pleca.
-de ce eu?
-pentru ca asa zic eu!se rasti Alice,din cate stiu ,eu locuiesc aici,nu tu,asa ca muta-ti cuibul.
-sa hotarasca Edward!spune Tanya.
-Alice.eu ...
Edward ii arunca o privire cu subainteles,iar ea a priceput mesajul ,luandu-si geanta si inaintand spre iesire.
-Deci ce facem in continuare?!!spune Alice.
---------------------------------------------------
Gata si acest capitol,cum vi s-a parut??

vor mai urma cateva si spun The End.

Nu stiu nici eu Deznodamantul.

Depinde de ei.

Va pop:*:*:*:**:

duminică, 14 martie 2010

Capitolul 29.Incertitudine

RPDV.
Incertitudine.
Eram prinsa intr-un joc,pe care nu am crezut ca am sa-l pot duce la final,nici nu am crezut ca voi putea sa trec de primul nivel vreodata.E atat de obositor sa alergi dupa ceva,dar el sa fuga si mai tare si sa ramai in urma.Cam asa ma simt eu acum,parca cineva ma fugareste,eu fug,el nu ma prinde,apoi eu il alerg,eu nu il prind,e un cerc atat de vicios.
Dragostea ma alearga mai tare ca la un maraton,dar eu sunt olimpica.Eu alerg si ea nu ma prinde.Incerc sa prind din zbor un sentiment,ceva,insa el se inalta tot mai sus,iar eu raman in urma.
Asa se intampla si acum,a plecat,intr-o secunda s-a spulberat,nu stiu unde a plecat,dar aveam un sentiment nu tocmai placut.Presimteam ceva,ceva ce nu am mai simtit.Insa in ultima perioada am fost atat de abatuta incat ma incred ca debitez eu.
Oftand,m-am intors la masa,unde Esme,imi permit sa-i spun pe nume.Desi nu prea ma simt bine..dar ea a insistat.Gratarul era gata.Carnaciorii si micii amplificau pofta mea de mancare.
Alice a aranjat scaunele erau 6,Emmett inca de cand a simtit mirosul si-a facut prezenta.Si-a calculat si portia.Nu inteleg unde poate baga atata,parca si il vad la 45 de ani cu un burdihan,va venii vremea mea, sa stam la ceai si sa fac baza de el.
Sorbeam cu atat pofta sucul ,de parca nu mai vazusem.Dar imi era foarte sete.Gatul imi era uscat.Probabil de la caldura.Era pentru prima data de cand am venit in Forks,si soarele a stralucit cu atata putere.
Am asteptat ca toti sa se aseze la masa.Era ciudat ,el nu coborose,la urma urmei ,si el facea parte din aceasta familie.Eu eram doar un oaspete.Vroiam sa fie si el aici,la masa.Nu doream sa fie lasat pe din afara.Nu trebuie sa amestecam probleme personale cu cele de zi cu zi.Ciudat,am inceput a vorbii coerent.Unde sa notez?
Toti eram asezati la masa,doar Edward lipsea.Ma indigna teribil acest lucru.
Invarteam micul in farfurie,gandurile mele erau plecate,vroiam sa stiu ca este in siguranta.Nu stiu de ce un sentiment de vinovatie ma pandea.Il vroiam aici si acum.Vroiam sa-l stiu in siguranta.
-Alice..sparg linisitea...el de ce nu e aici?Ochii deja palpaiau,lacrimile vroiau sa le dau drumul..
-mmm...spune ea inghitind...sti..nu stiu..
-Emmett?tu sti..
-mhm....spune bagand ce-l de-a doilea carnat in gura...l-am vazut cu o sticla in mana.
-o sticla?spun ridicand o spranceana..
-de ce era?
-nu stiu exact,eram pe picior de plecare.
-nu mi se pare bine,ca el sa fie inchis si noi sa petrecem .
-asa e,ai dreptate,ma duc la el,ofta Esme.
-nu,nu te deranja,eu am provocat asta si tot eu am sa o rezolv....
M-am ridicat aproape tremurand de pe scaun,mi-e putin frica ce e drept.Dar,vreau sa-l vad.
-sa nu intarziati....!!!se amuza Emmett..
-Emmett!!spune Esme plesnindu-i o palma dupa cap..
-cee?pentru ce a fost asta?
Nu am mai stat sa ascult la Emmett,ma indigna si mai mult.
Am ocolit putin,facandu--mi intr-un final curaj si am intrat in casa.Ochii ma dureau,era atat de intuneric,toata jaluzelele erau trase,era un aer sumbru.Mi-e era teama.Nu ca as fi putut patii ceva,imi era teama de ..tot.
Am urcat scarile privind in jos,pana la al treilea etaj mai aveam.Insa trageam cat de mult puteam de timp.
Ma aflam in fata usii lui,nu aveam amintiri.Le-am lasat in acel avion.Dar am uitat sa las si sentimentele.Prost moment.
Am apucat cleanta,imbarbatandu-ma cu curaj.Am impins,insa ceva o bloca.Am crapat-o suficient incat sa-l vad pe el blocand-o.Era pe jos,cu spatele sprijinit de usa.Ori dormea,ceea ce era cam prea ciudat,ori era beat.
Edward?am strigat insa nu raspundea.Panicandu-ma m-am impins cu putere in usa.Astfel incat aproape am scos-o din balamale.Dar reusisem, ma aflam in camera.
-auuu !!se auzi un geamat.
Macar stiam ca este bine,ma gandeam ,chicotind putin.
-cine drac....dar cand ma privi,nu-si mai termina propozitia.Ochii lui dusi in fundul capului,dar care erau inlacrimati,cuta dintre sprancene.Era el,doar putin mahmur sau poate ceva mai mult.
M-a durut sufletul sa-l vad in situatia asta.Isi ferea privirea de a mea,de parca ii era rusine,jena,se simtea vinovat asta era,nu ca nu ar fi.Dar desi mi-a facut ce mi-a facut,nicioadata nu i-am dorit raul,mereu i-am dorit sa fie fericit,i-am lasat cale libera sa aleaga.Si el a ales.
-Edward...soptesc...dar el nu raspundea..privea undeva,doar el stie...
Vazand ca nu-mi raspunde,cu un deget i-am apucat barbia,si l-am facut sa se uite in ochii mei.Plangea,el chiar plangea.
-la dracu!sopteste,s-a dus si barbatia mea...mai ramane doar sa fac pe mine...
Am chicotit,ma induiosau cuvintele lui,oare de ce plangea?
-haide sa te punem in pat.
L-am luat de maini si l-am sprijit de mine.Era mai greu cu mine,asta facea ca si eu sa par beata.
-incet ...ca ametesc!!
-hahah,tot amuzant ai ramas!Imi zambi smechereste,si se tranti pe pat,tragandu-ma pe mine deasupra lui.Foarte nostim,si acum cum scap?
Mainile lui imbratisau spatele meu ,si am un vag sentiment ca nu-mi va da drumul.L-am impins mai in spate.
-dormi!ii poruncesc eu...
-canta-mi!imita el porunca mea.
-sti ca nu am voce!
-sti ca nici eu nu vreau sa dorm!
-of,ce ma fac eu cu tine..
-sunt un idiot!
-esti!
-cretin.
-afirmativ
-prost!
-categoric!
-sunt un bou indragostit!
Ei,aici nu am stiut ce sa-i mai spun,era indragostit dar de cine?cine e ea?
-normal..soptesc,,,fara vlaga...
-sunt indragostit irevocabil si neconditionat de cea mai frumoasa si mai desteapta si mai dulce fata din intreg universul.
Sa spun pe-a dreapta sufletelul meu se micise de tot,''indragostit neconditionat si irevocabil'',acum e si filozof,mie nicioadata nu mi-a spus asa,daca imi soptea un ''te iubesc'' era bine.
-si cine e?soptesc rastit,negandid ceea ce am spus..
-esti curioasa?
-nuuu.....
-atunci?
-doar vreau sa stiu...
-mi-e somn...
-culca-te!
-cu tine.!
-ba nu,singur.
-dar eu vreau cu tine!
-sa dormi cu mine?
-nu!chicoteste,sa ma culc cu tine!
-esti un porc!
-stiu!spune razand.
-esti beat!
-mahmur!e altceva.
-ai adomit?
-nu...
-vrei o baie...
-nu...
-un ceai?apa?lamaie?
-nu....u...
-dar ce vrei tu?
-sa dorm....
-poi cine te tine?
-tu....
-atunci plec!
-nu...
-nici asta nu vrei,asa-i ?
-nu...
-dormi cu mine!
-dar nu vrei mai bine sa coborom,faci un dus,si apoi mergem in gradina?!
-faci dus cu mine?
-nu!
-atunci nici eu nu cobor.!
-fie!ma exasperezi!dorm cu tine !daca asa o sa-ti taca gura aia o data!
-de asta te iubesc!
-------------------------
Hello:*:**:

ca sa-mi rascumpra timpul pierdut l-am postat mai devreme,si l-am facut si mai lung..:D:DD::D:D:D

sper sa va placa..

sper...

kiss:**::*::*

joi, 11 martie 2010

Halucinatii??





Rpdv.
Mirosul de bacon si de oua prajite m-au facut practic sa ma ridic din pat.Chiar daca as mai fi vrut cu disparare sa ma lege cineva de pat ,nu se putea.Astazi va trebui sa infrunt ceea ce ma tem cel mai tare.Privirea lui,refuzul lui,...Dar daca el gandeste exact ca si mine,daca e posibil totusi sa mai simta ceva si pentru mine?sa nu ma fi uitat in totalitate.Sa mai fiu intr-un colt al amintirilor lui...cat mai indepartat dar sa fie si ala.Acestea nu sunt decat niste simple presupuneri,adevarul este acela din fata ochilor mei.Acel adevar pe care il refuz cu inversunare.Ma comport mai rau ca un adolescent de 14 ani,nu am vrut sa cred ca dragostea nu este decat un capriciu,si am pierdut.
M-am lovit de usa de la baie,cred ca mergeam si ma gandeam in acelasi timp.Nu face nimic,cu ocazia aceasta m-am trezit cu adevarat.Dupa un dus de care am tras cat de tare am putut,m-am imbracat cu o pereche de jeanshi albi ,josi pe talie,in sus un tricou in culorile curcubeului,putin prea mult decoltat.
Cand stropul de parfum mi-a atins pielea si am inhalat mirosul de frezii m-am simtit ca noua.De odata un sentiment de stapanire pusese stapanire pe mine.Eram dintr-o data,gata sa infrunt tot ce ma asteapta..carui fapt se datoreaza aceasta?
Plina de viata,si cu un zambet ce nici cel mai bogat om de pe planeta nu l-ar putea cumpara,am coborat la iubitul meu mic dejun.Am macat pentru toata ziua,Andrada era si ea la masa foarte tacuta,ceea ce era o minune,de cand o stiu eu,si e de ceva vreme,nu-i sta in fire sa stea atat de potolita.Ceva nu e Ok.
-Andrada?esti Ok?
-mda...de ce nu as fi?
-poi sti..nu-ti sta in fire sa nu comentezi tu la ceva,fie ori sunt ouale prea reci,sau prea prajite,ori nu e sucul prea dulce....si pot continua..
-ti se pare...
-daca zici tu...Acum trebuie sa plec.
-unde?sare ea cam curioasa..
-la moll cu Alice,astazi a ramas ca am sa fac cumparaturi cu ea.
-mama,te rog vino putin..am strigat .
-sii...pe mine nu ma iei?
-poi...daca vrei sa vi e in regula..
-super..ma duc sa ma imbrac.
-du-te.
-da iubita ce e?
-auzi mama,ce iti voi spune acum e tottal negociabil,poti sa ma scoti pe usa afara daca vrei dar pozitia nu mi-o voi schimba ai inteles?
-dar ce e atat de grav in cat sa de dau afara?
-renovari!
-ohh nuu!!nu vei schimba nimic...imi place totul exact cum este acum..fara..modificari,fara!
-mai vedem noi!i-am dat un sarut pe obraz si am iesit afara.
Alice sosise deja ,am urcat in masina ,am plecat toate trei ca o furtuna spre moll.
-Andrada...uite cum facem tu esti mai mica,raioanele sunt puse pe varste ,,du-te si cautati ce vrei,nu-ti refuza nimic,nu conteaza pretul,ia-ti ce vrei si ne intalnim la casa ,ok?
-nici ca se putea mai bine!
-deci Alice de unde incepem/?///Alice?
-oh,scuze nu eram atenta...
Ce era cu ea?de obicei ,era mai dinamica,se intampla ceva,ceva ce pariez ca voi afla curand..
-vreau pantalonii acestia,dar nu,nhea..nu merge cu bluza si nici cu sandalele,vreau ceva auriu,si de asemenea acest accesoriu,prea colorat.Nici gand!
-asta e Alice pe care o stiu eu!
-stiu asta sunt eu !acum hai ! ma asteapta atatea de facut.
-mi-e mi spuuuuuiii!!
Am cumparat cam totul,mai aveam inca ceva...vestimentatia pentru vizita mea la familia Cullen...
-Alice....!!ma plangeam eu..chiar nu ma pot decide...sa fie alb,sau crem....galben sau verde....pff...
-hmm...eu zic acea alba si legata cu o curea gri deasupra taliei,si cu acele sandale gri,plus acest colier esti mirificca.
-mersi ,Alice!
-auzi,ce telefon ziceai ca ii iei Andradei?
-m-am razgandit!
-ce nu-i mai iei?
-ba da..spun chicotind...doar ca am sa-i iau un leptop..stiu..am si eu unul,insa,eu am proiecte la care inca lucrez,nu am timp.
Am mers cu Alice,la un magazin si i-am luat un leptop.
Andrada mai avea putin si ma lasa fara timpane,cand l-a vazut.Ma bucur ca am putut sa-i implinesc un vis.
Urmatoare mea oprire a fost la un magazin de mobila.Poate sa zica mama ce-o vrea dar cand o sa ma vada cu ele cumparate nu o sa mai aiba ce sa zica.
Am cumparat un coltar pentru a inlocui,canapea prafuita si deja gaurita cu una noua si de culoare maro,am mai luat doua dormitoare,unul pentru Andrada,cu nuante de verde ,iar celalalt pentru mine,ceva mai simplu dar rafinat.
Cand am ajuns acasa cu ele,a trebuit sa o tin pe mama sa nu lesina.A incetat sa mai comenteze,cand a vazut cum arata cea noua in locul celei vechi.
Era timpul.Era ora 14:30.Trebuia sa plec.Aveam niste emotii.De parca trenul urma sa ma calce.De parca acum as urma sa dau exmenul vietii mele.
Ahh emotiile astea de-as putea sa le calc in piciore.De ce nu e totul numai roz.La dracu cu viata asta!!
EPDV.
Aceleasi zile,aceleasi abateri,acelasi scrum de tigara.De acum,in asta ma ingropam.In tigari si lacrimi.Ma doare sufletul ,nu doresc nici celui mai aprig dusman al meu,durere ca aceasta.Alice,de ieri era foarte agitata,si foarte fericita,De fiecare data cand era in preajma mea,incepea sa cante si sa danseze.La inceput nu am luat-o in calcul,am crezut ca o fi vre-o zi de-a ei,insa boala ei s-a agravat.Astazi a fost plecata aproape toata ziua.Nu a spus nimanui unde pleaca si nici ce vrea sa faca.
A spus doar ca o sa avem un oaspete astazi la pranz,dar nu a pomenit numele lui sau ei.Nici nu ma interesa.Tot ce vroiam era sa stau in camera mea.
-Edward?nu cobori?ma intreba Alice.
-la ce rost?mai bine sa raman aici..
-Ed...nu mai vreau sa te vad asa,mi se rupe sufletul,te rog,fa-o pentru mine,coboara.E doar un oaspete special.
-nu stiu..poate.
Am facut un dus,un motor de masina s-a auzit ,cu siguranta acesta era oaspetele.Inca nu eram sigur daca sa cobor sau nu,insa pentru tot ce-a facut Alice pentru mine,macar cu atat sa o ajut si eu.
Aruncand o ultima privire in oglinda,care reflecat de fiecare data prostia mea,am deschis usa si am coborat scarile.
Nu era nimeni in salon,deci presupun ca erau in gradina.Mama zambea si era atat de fericita,Emmett imbratisa si invartea pe cineva ,o fata,cred,in cat saraca cred ca o sa vomite.
Cu capul plecat,m-am apropiat,insa chipul mi-a ramas blocat pe privirea ei.E imposibil.Nu ! E clar o iau razna!Am halucinatii!Iubirea mea pentru ea ma face sa o confund pe aceasta fata cu ea.Seama atat de bine,doar ca acum,pare cu totul alta.In ochii ei se vedea nedumerirea,tristea,lacrimi,durere.
Era numai vina mea.Eu am facut-o sa sufere.
RPDV.
Era el,privirea mi-a ramas imarmuita pe chipul lui.Si el facea la fel ca mine.Nu descifram nimic in ochii lui.Nu stiam ce sa fac.
Chiar nu cred ca am rezolvat ceva venind aici.
Alice mi-a aruncat o privire,ceea ce ma facut sa dau inapoi de la ceea ce-mi propusesem.
Socul a disparut.!el disparuse.Acum era!acum nu mai e!dar unde a disparut?
----------------------------------------------------------
hey:**:*:
scz de intarziere..
chiar nu am avut cum sa postez..

poate asta nu o scuza,dar e singura pe care o am..

o rugaminte,daca nu cer prea mult,pentru sufletelul meu,asa,daca nu merge sa comentati,styu
e mai greu sunt mai multi pasi de urmat,etc...macar la chat sa spuneti o parere...care ar fi ea..
kiss:**:*:*::*:*

joi, 25 februarie 2010

Capitolul 27:Casa dulce casa.

RPDV.
In timp ce paseam pe cate o scara .cu atat durerea din piept mi se marea,ma apasa puternic,era o durere ce nu putea fi potolita...
O data urcata in avion stiam ca nu era cale de intoarcere,nu puteam face nimic pentru a oprii ce va urma,stiam ca voi da ochii cu el,dar ce voi face?ce voi spune?voi face fata?oare cum arata?oare...oare are prietena?oare m-a dat uitarii..
De aici,din avion totul se vedea minuscul,ca la microscop,totul era acoperit cu o urma de praf,ce nu as da sa fie si sufletul meu un avion,astfel incat toate celelalte sa fie minuscule.
Un sentiment imi incolteste sufletul ,amintirile mi se derulau in fata ochilor,cat de fericita si de entuziasmata eram atunci,cat de mare era dorinta din pieptul meu,dorinta de al vedea,de-al avea,de-al saruta,de a ne intalnii,de-a privii cerul impreuna,de-a face totul impreuna,dat totul s-a intors importriva noastra,nimic nu e asa cum mi-am imaginat eu,totul nu a fost decat o fantezie de-a mea,era prea frumos ca sa fie adevarat.Nimic din ce-am crezut atunci,nu mai cred acum,sufletul meu a ramas in timp,l-am incuiat cu cel mai puternic lant,iar cheia i-am aruncat-o,acum totul imi e indiferent,nu-mi mai pasa de nimic,nu mai vreau sa stiu de nimeni si de nimic,nu ma mai intereseaza absolut nimic.
Am crezut ca daca voi daruii lui toata dragostea mea,inocenta mea,sufletul si eu cu totul o sa fie suficient pentru el,ca nu o sa caute altundeva,insa m-am inselat,eu nu am fost suficienta,nu am fost ce-a vrut el,nu i-am indeplinit toate dorintele,nu am fost la inaltimea lui.
Acum am ajuns sa fiu seaca pe dinauntru ,sa nu semnific nimic,sa fiu doar un cadavru viu,fara pic de viata in el,saa duc o viata monotona,cu aceeasi rutina,sa nu am nimic special,sa nu reprezint ceva special.
O lacrima mi s-a prelins pee obraz,nu am oprit-o,stiam ca va fi ultima,nu vor mai fi lacrimi,s-au scurs toate,sunt pustie,ca o fantana seaca,ca un izvor fara apa,sunt scursa de viata.
Am apasat butonul de Stop,am pus pauza la aceasta melodie a vietii mele,tocmai am aprins culoarea Rosie a semaforului ce indruma sentimentele mele,am spus Nu sufletului meu,refuz sa-i dau drumul,nu voi mai crede in iubire cate zile voi avea,astfel sa nu-mi spuneti mie Raisa Swan.
I-am trimis un mesaj inimii mele,sa inceteze sa mai bata,insa ea nu asculta,nicioadata nu asculta,e prea puternica,nu o pot oprii,insa in ciuda ei,a realizat ca s-a inselat,si pana la urma mi-a dat dreptate,si si-a golit camarutele de toata iubirea ce zacea in ele.
Zborul a durat 3 ore,3 ore in care mi-am golit totul,atat cat si sufletul cat si inima,in care le-am lasat amintirilor loc sa ma sece,stiam ca vor ramane prizoniere in acel avion..
Mi-am luat bagajele si m-am indreptat spre iesirea din aeroport.Ma uitam in jur ,trecuse mult timp,de cand l-am vazut ultima oara.
Pe fata mea nu era schitat nimic,nici macar un zambet,sau un chicot,nici macar tristete nu era,golul din mine,isi sapase groapa,aici erau urmarile.
Cu cat ma apropiam mai mult cu atat inima-mi batea mai tare,oare vrea sa-mi iasa din piept?sincer nu m-ar deranja.
Am cautat-o cu privirea pe Alice,si indata am gasit-o.
Amandoua ne analizam reciproc,ochii mei ii cautam pe-ai ei,ai ei fiind inlacrimati,facuse acel botic de catelus suparat,dupa care stia ca ma topeam.
De nervi mi-am muscat buza de jos,hotarata am lasat bagajul jos,si am alergat spre ea,bratele mele au imbratisat trupul ei atat de fin,o invarteam in aer,imi era dor de tot ce reprezinta Alice.
Amandoua plangeam ca doua fraiere de fericire,,pentru prima oara plangeam de fericire.
-Alice..mi-ai lipsit atat de mult...
-stiu!nimeni nu-mi poate rezista!
-modesta de tine..spun intr-un chicot.
-hai sa te duc acasa.
Am plecat cu masina ei,mergea trasnita atat de tare incat cred ca a lovit si un caine.
-alice!ai 80/h ,mai incet daca nu vrei sa ma iei de la morga.
-nu promit nimic!
-oo minunat!acum ai 75 /h
Am scapat si din asta,cand mi-am vazut nu mi-a venit sa cred,cat s-au schimbat,tatei i se vedeau deja firele albe,iar mama avea deja vestitele riduri.
I-am imbratisat puternic si ne-am asezat comozi.
Inca o tineam pe Alice de mana ,nu vroiam sa-i dau drumul,dorul de ea inca nu mi-a trecut .
-si Andrada?(sora mea) unde este?
-aici sunt!
-nu mi-ai adus nimic ,asa-i?
-ei bine...cum am putut uita!chicotesc eu,dar ...ce zici ..daca tu ,eu si Alice ,am merge la shopping?
-minunat si o sa-mi iei un mp3 ,nu?
-mp3?eu care ma gandeam la un telefon,dar daca tu vrei...
-nu!!de fapt,am mp3,raman la telefon.
Am inceput cu totii sa chicotim,am luat cina,curcan la cuptor cu garnitura de cartofi,preferatii mei.
-Raisa si ce vrei sa facem maine?intreaba Alice.
-nu stiu...
-stii..adica...sti ,tu ..totusi ai putea venii la noi?a sunat mai mult ca o intrebare decat o constatare.
-oh,e complicat..sti,ca daca l-as vedea,nu stiu cum as reactiona,poate i-as scoate ochii,sau poate as fugii,sau as pufnii in plans sau poate nu stiu....
-nu poti fugii pentru totdeauna!
-ai dreptate,dar...nu stiu!
-nu e nevoie,maine vei venii la mine si punct.
Dupa ce Alice a plecat,am urcat la mine in camera,totul ramasese la fel,nici macar un lucru la nelocul lui,pana si aceasi urma de praf era prezenta.
Era ora 21:00,era tarziu,as fi vrut sa o sun pe Tess,insa este cam tarziu,am sa o sun maine.
Mi-am facut un dus si am sarit in pat.Asa de bine era acasa,fara griji.
Cu greu m-a luat somnul,peste tot era prezent chipul lui,ma intrebam ce va zice maine?

miercuri, 17 februarie 2010

Capitolul 26 -Hotararea.

RPDV .
Acum ca eram treaza durerea se mai diminuase insa nu totalmente,mai simteam cum ceva parca imi dadea cu pietricele dupa cap,incepusem sa ma sperii,eu aveam dureri de cap decat foarte rar,nici macar cand m-am despartit de el nu m-a durat,va dati seama ca acel moment a fost cel mai dureros din viata mea.
M-am indopat cu pastile peste pastile insa degeaba,o participa in capul meu le ignora,poate daca ma loveam de ceva ,durerea va disparea..si daca nu?ma contrazicea o voce din capul meu?daca iti va marii doza de durere?ce te vei face?aa? tot acea voce.
Era 12:30 ,nici astazi nu m-am dus la birou,acum ma aflam in fata leptopului si navigam pe net,orice numai sa scap de plictiseala,nu era articol din ziare de pe net in care sa nu fiu pomenita,era o prostie,atat le-a trebuit ziaristilor ca sa ma impuste cu noroi,insa nu le dau importantza pentru mine ei sunt niste gunoie ce trebuie reciclate.
Datorita faptului ca trecuse ceva timp de cand m-am procopsitt cu aceasta durere de cap cred ca era timpul sa-mi vizitez doctorul.Credeti-ma gradul de incantare din vocea mea este foarte ridicat.Urasc doctorii...nu mi-au placut cand eram mica in nicun caz nici acum.Insa ca sa nu dau in altele ma duc si la doctor.
Zis si facut ,m-am imbracat cu o pereche de blugi negre,un tricou ce venea stramt si pe talie,o pereche de adidasi iar parul mi l-am lasat in voie sortii era fara leac.Dupa un drum plin de obstacole cu masina,iata-ma in fata cabinetului,dardaiam din toate punctele,o fetita se uita la mine si incepea sa rada,,in timp ce eu ma strambam la ea..ce nu mai are omul voie sa dardaie??!!
Stiam si simteam oboseala ce ma coplesise in aceste zile,insa am crezut ca este din cauza stresului,a serviciului,nu i-am acordat importantza pana astazi.
Imediat ce mi-a venit randul,am intrat aproape impinsa de asistenta ,nici acum nu faceam deoasebirea dintre un dentist si un medic ..tot doctor e nu?iar eu urasc dentistul..
Dupa doua ore de consultatie ,analize si tomografie ,rezultatul este ca datorita stresului ,oboselii,etc,organismul meu este pe cale de a ceda,am depus prea multa munca mi-am produs caderi emotionale,si am suferit decepti..astea au dus la cedarea organismului.
Sfatul doctorului a fost sa-mi iau o vacanta bine meritata si sa ma relaxez,sa uit de probleme ,de suferinta sa uit de tot.Da de parca tot e atat de simplu pe cat se zice.
Insa nu are rost sa ma incapatanez,daca am sa ignor sfatul doctorului s-ar putea putea sa dau de mai rau,exista riscul sa dau in leucemie sau de vreo tumora pe creier,apoi asta mi-ar mai lipsii sa stau tintuita la pat.
Am iesit zapacita si buimaca din cabinetul doctorului,inca nu-mi venea sa cred pana unde a ajuns incapatanarea mea.Daca nu veneam aici sa lucrez poate nu as fi ajuns la pasul de a ma imbolnavii,daca stateam acasa la mama,unde eram ingrijita nu se ajungea aici.
''Da dar atunci ai fi suferit in tacere,ai fi plans nopti si zile,ai fi fost aproape de el,tot acelasi lucru e'' imi spunea vocea aceea din capul meu.Si poate chiar avea dreptate,cunoscundu-ma pe mine,stiam ca asta aveam sa fac.
Frumos,acum trebuia sa-mi iau vacanta,minunat,dar unde si cu cine?singura nci nu intra in discutie,fetele nu pot merge cu mine sunt in timpul scolii.
Odata ajunsa acasa ,m-am asezat in pat si privrirea mea cerceta cerculetele de pe tavan ,acele puncte mici aproape invizibile..
In cele din urma am luat telefonul si l-am sunat pe Chuck ,trebuia sa-i spun ca nu mai pot continua,am nevoie de relaxare ,era timpul sa-si asume responsabilitati.
Da asa cum am spus l-am sunat,nu a fost surprins cand i-am spus de decizia mea, a spus ca se astepta,ca fac foarte bine ca renunt,a spus ca cineva ca mine ,la varsta mea are nevoie de distractie,de prieteni sa simta ca traieste,si sa nu mai spun ca avea dreptate,pff nici nu mai stiu de cand nu am mai iesit in oras.
Acum ma aflam pe scaunul de la bucatarie,infulecand ceva.Dupa care mi-am luat pastilele si mi-am amintit ca trebuia sa le anunt pe mama si Alice de starea mea.
-alo?mama?
-da scumpo!ce mai faci?
-nu prea bine!
-de ce?intreaba ea panicata.
-am niste probleme cu stresul,oboseala,si trebuie sa-mi iau o vacanta si nu stiu unde...
-de ce nu vi la noi?
-oo,nu stiu mama,sti si tu..
-scumpo nu ai sa poti fugii la nesfarsit..
-ai dreptate! cred ca maine am sa ajung ...puneti ceva la rece!
-te asteptam!
Nu stiu daca procedez corect,insa deodata un dor nebun puse stapanire peste mine,imi e dor ,foarte dor de prientenii mei,de familia mea, de locul unde am crescut ,imi e dor de El,sa-l vad ,macar de la departare.Sentimentele mele pentru el nu au murit si nici nu vor murii,insa mi-a gresit si asta nu pot ierta,
Acum era timpul sa o anunt si pe nebunatica mea ,trebuia sa stie ,parca o si aud tipand si topaind.
-hey Alice?ce mai faci?
-stau si ma ofliesc !spune ea
-o floare ca tine?cum e posibil?
-de dorul taau!prostut-o!spune si izbugheste in plans.
-ar trebui sa sun mai des..spun eu chicotind..
-e hai las'ca trece .in plus maine vin acasa !
-e hai ce-ti arde de glume !spune ce vroiai sa spui!
-vin acasa !
-nuuuuu!daaaa vii acasa..ieii vine acasa...vine acasa....spunea ea ..sarind in sus de bucurie.
-alice,alice!!spun eu rastit.
-da?
-taci din gura!nu trebuie sa stie nimeni de sosirea mea.
-bine!spune ea lasandu-se pagaubasa.
-nici macar lui Emm?
-daca am spus nimeni..
-bine atunci..
Bun ,dupa ce am terminat cu telefoanele am inceput a impacheta,masina am vrut sa i-o returnez lui Chuck insa a zis ca nu accepta si chesti din astea asa ca am trimis-o deja in Forks,iar apartamentul nu-l voi vinde ,poate voi mai venii in vacantza sau styu eu,am angajat o femeie care sa aiba grija de el,am lasat-o chiar sa si stea aici,nu vreau sa para parasit,l-am cumparat din primul,si al doilea salariu,mi-e foarte drag.Apoi mi-am sunat secretara si i-am spus sa-mi rezerve un bilelt la aeroport si sa mi-l trimita pe sofer.
____________________________
deci..cum vi se pare aa??
daca nu comentati aici,pls macar o parere la chat,sa stiu
si eu asa daca este bun..si ca nu scriu degeaba
kiss:*:*:**:8

duminică, 7 februarie 2010

Capitolul 25 .Dureri

RPDV
Ahh!am luat ceasul si l-am izbit de prete ,avea o alarma sacaitoare care-mi facea creierii sa o ia razna...nu inteleg de ce naiba l-am setat asa devreme.
Teleghidata am iesit pe usa insa nu fac doi pasi caci o durere sfasietoare de cap si o usoara ameteala pun stapanire pe mine,ma fac un covrig langa usa in timp ce ma tineam strans de cap,parca mai aveam putin si explodam....oare se am ceva?si de la acel ''ceva''sa mi se traga durerea ...oare sa fiu bolnava?..dar..nu..nu inteleg..
Ma uitam cu coada ochiului la usa de la baie ,nu ,nu si astazi imi spuneam,astazi si restul saptamanii imi voi lua liber ,are cine sa ma inlocuiasca.M-am ridicat de pe jos si m-am indreptat spre bucatarie,mi-am facut un ceai si am aprins Tv in cautarea a ceva interesant.
-spuuu!!scuip eu ceaiul ,ahem..pe de asupra m-am si inecat .Ma apropii de Tv crezand ca poate nu am vazut eu bine ,insa nu,nu sunt chiar asa de nebuna,era o jurnalista si proasta pe de asupra nici numele nu mi l-a pronunta calumea ,si vorbea nici mai mult nici mai putin despre persoana mea.
''Domnisoara Rasa..pardona Raisa ,presedinta firmei Bass ii face cu ou si cu otet pe reporterii nostri.Oare ce a cauzat aceasta atitudine a domnisoarei ,oare sarcinile ce le primeste o depasesc?
Asta se numeste jurmalista..ca si femeia de servici spunea mai bine de cat ea,se stie ca am urat intotdeauna jurnalisti pentru ca ei distrug vietile oamenilor,si eu nu am spus decat purul adevar eu m-am dus sa-mi ia un interviu despre firma,nu despre viata mea privata,ei mi-au pus intrebari ce nu se aflau in stoc.
Interviul..Chuck..telefon...spun eu tinadu-ma de cap..trebuia sa-l sun pe Chuck..ah pana la urma tot trebuie sa o fac ..insa cum sa fac sa-i spun..??insa pana atunci ce ziceti de o portie de som?nu mai pot de cap.
EPDV.
Viata mea a devenit banala si nepasatoare,si nu in ultimul rand lipsita de importanta ,chiar nu-mi gasesc rostul,sunt un cadavru viu,nu vreau sa mai fac nimic daca nu o am pe ea langa mine,o vreau langa mine,am nevoie de ea ca si de aer.
Adesea seara stau in pat si privesc fotografia ei,imi lipseste atat de mult,mi-e asa de dor de parfumul ei,de tot ce inseamna ea..sunt un nimic fara ea.Acum singura mea grija este sa ma inchid in camera si sa cant acea melodie care ii placea atat de mult,si sa nu uit sa mentionez ca ma blestem in fiecare secunda de prostia mea.
Insa nu am mai cantat de cateva zile ...deoarece cu asa frati ca ai mei ,du-te omule tot inainte ,stiam ca Raisa tinea legatura cu Alice,mai tot timpul o spionez pe Alice insa nu aud ce spune Raisa,dar ma conformez cu faptul ca ea e bine si-si continua viata.Insa cum spuneam, cu asa frati..care.tot timpul roiesc in jurul meu mai rau ca un cuib de albine ,de parca as avea 5 anisori si le e frica sa nu raneasca micul Ed.
Ca sa fiu sincer pe la scoala nu am dat de ceva timp,la ce bun ,ca sa-i vad mutra Tanyei si asa tentatia de a ma infige in parul ei era destul de mare,si nu eram nici atent fiecare ora imi amintea de ea,cum raspundea,cat de sarguincioasa era..devenisem nul,rareori ma striga proful si de 5 ori pana ii raspundeam eu..zau?poi la ce bun..daca si asa eram pe dinafara.
TV nu-l mai aprinsesem de un secol,nu eram un fan insa cum plictiseala roieste in jurul meu ,am zis sa consum ceva curent ,insa ceva imi atrage atentia o jurnalista ieftina si urata a pronuntat numele de Raisa ...m-am gandit ca poate fi doar o coincidenta dar daca nu?daca stau ca imbecilu si calculez daca e ea sau nu?si pierd ocazia?
Am cascat ochii la maxim si am ciuruit urechile ,si am dat Tv la maxim .Si intr-adevar era ea ,insa totul schimbat,nu mai avea aceasi voce,faptul cum le-a vorbit acelor reporteri imi trimitea semnale ca acum e totul indiferenta,acum e rece si calculata,acum e presedinta,probabil eu sunt ultimul gand din gandurile ei.
Inca din veninul din vocea ei,imi dau seama cum s-a putut schimba in tot acest timp ,cearcanele de sub ochii erau evidente,probabil este foarte obosita,poate si-a dat alta sansa la iubire,desi nu cred,adica nu au trecut decat cateva luni,nu ani.ce dumnezeu? nu, alung acest gand nesuferit din minte .
Era clar nu o voi mai vedea curand insa ceva din interiorul meu contrazice aceste gand.
RPDV.
Daca nici in somn amintirile nu-mi dau pace ce sa mai zic cand sunt constienta.Era un vis ciudat eu si Edward era pe un drum bifurcat ..el striga la mine sa-i iau mana insa durerea si orgoliu din mine ma impiedicau ,vedeam pe chipul lui durerea,tristetea,nepasarea,indiferenta fata de viata,oare sa fie realitate,drumul dintre noi s-a bifurcat si am pornit fiecare pe propiul drum.
Nu cred in vise si nu am sa incep de acum,mi-am bagat capul si mai tare in perna si am apucat telefonul,trebuia sa-l sun pe chuck.

duminică, 31 ianuarie 2010

CAP 24 .Am inebunit?

RPDV
Ei pot sa spun ca nu sunt cea mai fericita ,am un job care-mi ia aproape tot timpul ,nu mai pot sa respir printre teancul asta de hartii,insa un lucru e sigur,toate acestea m-au distras de la a ma mai gandii la el.Deja chipul lui imi devenea necunoscut,aproape ca nu imi mai amintesc cum arata,secretara mi-a spus ca ar trebuie sa o iau mai usor astfel am sa ajung la nebuni.
Si avea dreptate ,sunt o sefa extrem de dura,insa atata a mai ramas din mine,numai e nimeni care sa-mi incalzeasca sufletul,pe mine nu ma asteapta nimeni acasa cu cina pe masa si lumanarile parfumate ,nu,nici nu mai stiu ce gust are mancarea de acasa,gatita in casa.Timpul ma presa,aveam de trerminat un proiect pe care trebuia sa -l predau maine.
Era 23:00 ,toti plecasera acasa,familiile ii asteptau acasa,si le-am dat voie sa plece,am mai ramas doar eu.Ma uitam la fereastra de sticla si vedeam chipul meu,eram imbracata intr-un costum negru, parul prins intr-o coada de cal.Privirea imi era de neclintit,ce am devenit?cine e ea si ce a facut cu adevarata eu? eu nu eram asa,eu eram.....eram o simpla adolescenta care si traia viata.
Edward?tu esti? dar ce cauti aici? statea pe scaunul meu de la birou ,si se uita la mine,nu -mi lasa privirea.
Nu stiam ce sa fac,iubirea ce i-am purtat-o inca imi lasa un gust amar,sa ma intorc din drumul pe care mi l-am croit?pot sa o fac? am suficienta forta?Ma uitam la el era atat de perfect ,mie era dor de chipul lui,de ochii lui,de el intr-un cuvant.
Pasii ce ma indreptau impotriva vointei mele spre el,imi faceau inima sa-mi bubuie in piept,vroia sa iasa din piept si sa bata la unison cu a lui.Inima proasta si ingrata ai uitat ce ti-a facut?asa usor te lasi?strigam eu la ea,insa ea era hipnotizata,nu facea decat ce vroia ea,era de neoprit.
Eram deja la scaun ,il ating insa Edward nu mai era...disparuse,,ma frec la ochii.oare este posibil sa o i-au razna? sau el chiar era aici?
Maine dimineata aveam o conferinta de presa ar fi cazul sa plec acasa,da acasa,imi cumparasem un apartament de curand in centrul Manhatanului,si o masina sport,pe care Chuck mi-a bagat-o pe gat.Nu am spus partea banala a lucrurilor,in timp ce eu ma usuc aici de munca ,Chuck al meu,este cine stie prin ce colt al lumii.Ma numit pe mine atat presedinta cat si vicepresedinta,a zis ca el nu e de asa ceva.
******
Nenorocitul asta de trafic,m-am descultat am aruncat cheile pe unde nu stiu,si m-am bagat in pat,eram franta.
'''Raisa....Raisa......sunt eu Edward..ma mai stii...Raisa..??? ''
-nu ,tu esti mintea mea nebuna care o ia razna dispari.....''
-ba nu...Raisa sunt eu ,priveste-ma ,
.mda,esti tu sii??/ce-ai vrea sa-ti ridic o statuie.
Sa stiti ca nu am glumit cand am zis ca o iau razna,am ajuns sa vorbesc si in somn,nu ,trebuie sa-mi fac un control la cap,am probleme grave,ahh si ceasul asta tampit imi agita si mai tare durerea asta de cap.
Baga Raisa ,asa iti trebuie daca esti lenesa,uitasem complet de conferinta era 7:30 si eu nici spalata pe ochii nu eram.Ahh....unde e viata mea de dinainte???
Bun cu un pantof de-un fel si cu altul de altfel eu ma numeam gata,parul imi statea ca la 3/80.EE lasa ca ma fac in masina.
Mda am ajuns fix la fix cum se spune ,aiuriti astia de reporteri erau pe trepetele firmei,sa inceapa showul.
-Domnisoara!!! ma striga secretara,
-priviti aici!!!
-dumnezeulee!!! mare,asta imi lipsea acum.
sa vedem cum iesim de aici.
-ahh bliturile alea ma zapaceau,intrebari veneau una si una.
-da ,tu de acolo zi.
-Ce parere aveti despre ce s-a scris in ziarul de astazi?
-si ce s-a scris?
-este adevarat ca dva l-ati inlaturat pe adevaratul Chucuk de la conducere?
-oo deci aici era buba nu-i asa?
-de ascultati la mine ca nu am sa repet de doua ori.Astea sunt niste prostii inventate de voi ca sa va creasca audienta si sa stea saracii oameni holbindu-se la prostiile ce le ziceti voi.Eu nu va permit sa spuneti aceste bazaconii despre mine si mai ales despre Cuck.
sa va fie clar!! eu am muncit mai mult ca oricine sa ajung cine sunt acum! nopti ,zile ,nemancata si vai de capul meu am stat aici si m-am sacrificat pentru viitor si penru firma asta,ce om crezi ca ar sta asa ca mine?
-iti spun eu nimeni!
-voi reporteri nu stiti decat sa denegrati oamenii insa am sa am grija de voi,sa va fie clar ca va-ti pus cu cine nu trebuia,ati crezut ca o sa ma intimidez si am sa plec,cu coada intre picioare,ca am sa ma duc la mamica,sa plang ,vai doamne ,daca de atata sunteti in stare,ei bine oameni buni nota 1 de la mine,va credeam in stare de mai mult.
-mai aveti vreo intrebare?
-este adevarat ca s-a infiripat ceva intre dvs si Chuck?
-daca este sau nu nu te priveste pe tine,domnsioara,de aia nu poti dormi tu ca e ceva intre mine si el,aici am venit sa raspund la intrebari legate despre firma,asta este viata mea personala,nu are de ce sa va intereseze.
-dar vad ca nu sunteti capabili sa puneti vre-o una.
Gata pentru astazi am spus,si am plecat ,in masina lacrimile nu intarziau sa apara,de ce toti trebuiau sa fie impotriva mea ? drumul il vedeam la nimerala,am luat vreo doua trei gropi daca nu mai multe.
Am ajuns acasa si l-am sunat pe Chuck aveam ceva de vorbit si mai ales de lamurit.

duminică, 24 ianuarie 2010

Capitolul 23 .Viitorul.

RPDV
De la ultima vizita a lui Edward ,gandurile ma pandeau,cerul se prabusise cu totul peste mine, uneori ma gandesc ca universul ma uraste si care este rostul meu pe acesta lume?.
Doream cu toata fiinta mea sa-l cred ,sa cred in cuvintele si rugamintele lui,in iubirea ce zice ca mi-o poarta insa cine ma poate asigura pe mine ca nu o va mai face inca o data?increderea ce o aveam in el...s-a pierdut pe apa sambetei.Inima imi era inlantuita , e prinsa la mijloc ,imi doresc din rasputeri sa o smulg din piept,poate asa durerea va inceta ,sa ramana locul gol,pustiu.
Alice m-a sunat sa ma convinga insa eu i-am spus '' Alice poti sa incetezi macar pentru o secunda sa te mai gandesti la el ,pe nimeni nu intereseaza ce simt eu,ce gandesc eu,daca sufar, unu' nu ati venit la mine si sa spuneti''suntem alaturi de tine Raisa va fi bine'' ,nu,eu sunt puternica,eu sunt din piatra ,pe mine nimeni nu ma poate ranii ,ei bine va inselati sunt mai slaba dceat credeti voi...atat de slaba incat zi de zi inima mea se opreste si se intreaba rostul ei.
Am incercat sa nu ma supar pe Alice ,e prietena mea si o iubesc ,inteleg dragostea ei pentru fratele ei,insa la mine nimeni nu se gandeste si ma raneste enorm acest lucru.
Acum cateva zile Chuck ,mi-a spus ca va trebui sa plece,a mostenit averea tatalui sau si va trebui sa-si preia functia de presedinte la o firma.
Insa mi-a spus ceva..ce imi da multe batai de cap, aceasta propunere poate sa-mi schimbe viata dar si sa mi-o distruga in acelasi timp, ce sa fac ?sa accept sau sa renunt..aceasta intrebare ma framanta de vreo doua zile.
Postul de vicepresedinte la firma lui,e o responsabilitate foarte mare,insa el a pufnit in ras cand am pomenit de responsabilitate,a zis ca el si cu responsabilitatea si din aceasta cauza are nevoie de mine,eu sunt cu capul pe umeri ,eu gandesc la rece,eu pot face fata provocarilor.
Pe-o de o parte e ceea ce mi-am dorit mereu, un viitor,un servici cu un salariu cu multe zerouri, insa toate acestea in schimbul dragostei oare merita sacrificul?oare merita sa las dragostea in urma si pe Edward,pentru ca in ciuda ceea ce mi-a facut pot sa spun eu cat de tare pot ca nu-l mai iubesc pentru ca ma mint singura,eu il iubesc cu toata fiinta mea,insa nu pot,nu pot sa-l iert pur si simplu, ma dezgusta foarte tare cand mi-l imaginez sarutandu-se cu Tanya ,ma dezgusta la propiu...eu i-am daruit inocenta mea iar el si-a batut joc,ma gandesc daca nu asta urmarea ,eram ultima fata din liceu pe care nu o avusese, insa nu stiu,parea sincer cu mine,insa viata mi-a aratat surprizele ce mi le pregatise nu cred ca as mai suporta altele.
Cu o voce sparta,moarta si cu un nod in gat i-am spus lui Chuck ca am sa merg cu el,ca am sa accept postul,nu am putut sa nu observ fericirea de pe fata lui,era fericit ca merg ,probabil pentru ca nu va mai avea atata respinsabilitate,de mult nu l-am mai vazut croindu-si un asemenea zambet.
Maine trebuia sa plecam,scurt timpul pe care l-am petrecut cu ai mei,dar trebuia sa ma pun la curent cu tot ce tinea de firma.I-am trimit un mesaj lui Alice , prin care imi ceream scuze pentru ''iesirea''mea si cu tristete in suflet ,i-am spus de plecarea mea.
Nu trece un minut de cand s-a trimis mesajul si telefonul vibra in buzunar.
-Raisa??intreaba ea cu o voce tremuranda.
-da ,Alice..e...adevarat,plec...
-o sa tinem legatura? mi-am pierdut fratele nu vreau sa-mi pierd si sora te rog..
-Alice,sa nu mai spui asta niciodata,am fost,sunt si voi fi mereu prietena ta.si sigur ca o sa tinem legatura, o sa vorbim la telefon,pe mail,pe webcame ca pana acum.
-nu fi trista,nu-mi place ca plangi,o sa ti se strice machiajul.poate ca am sa ma intorc intr-o zi...
-te iubesc a soptit,si eu am izbugnit in lacrimi,siroie erau pe fata mea,lacrimile fierbinti ce curgea de-a lungul obrazului meu erau de neoprit.
Imi vor lipsii parintii,prietenii chiar si nesuferita de sora-mea,,pe care inca nu am vazut-o fiind plecata intr-o tabara,Edward si el imi va lipsi mult,as vrea sa am curajul sa-l mai vad inca o data, imi vor lipsi soaptele ,saruturile si mangaielile lui,totul,imi va lipsi....pana si bufonul de Em imi va lipsii,glumele lui care ma dispuneau mereu in bine, totul intr-un cuvant....tot ce tine de trecut imi va lipsi..insa asta e viata trebuie sa o infruntam,vrem nu vrem.
___________________
Merit bataie,multa inca,am intarziat,insa mai trag si eu de timp,din moment ce se apropie de final,eu sper sa va placa,acolo cat de cat,eu nu's pretentioasa.

luni, 18 ianuarie 2010

Capitolul22:Usi inchise.

EPDV
Cerul era inorat astazi,cerul se rupea in doua, fulgerele loveau fara mila,imi venea sa ies afara si sa ma loveasca pentru ca in moment asta numai asta merit,sa mor.
Prin grilajele din balcon ma uitam..cum incet ..incet ploaia inceta...insa priveam nepasator cum pasarile isi protejau puii de ploaie si-i duceau la cuiburile lor dintre crengi..mi-as dorii sa fiu si eu o pasare sa zbor deasupra boltii..fara griji..,sa am cuibul meu.
Eram si eu fericit daca nu eram atat de idiot cum am putut ,am inlaturat-o pe Tanya timp de 3 luni ,in care se tine de mine si eu ce-am facut m-am inecat ca tiganul la mal.
Regret insa ca Raisa a reactionat asa, as fi preferat sa fie nervoasa ,sa ma loveasca,sa tipe,sa ma jigneasca ,insa in schimb ea era calma si aproape indiferenta,ma durea ,ma durea mai tare decat isi imagina ea.Am ranit-o pentru a doua oara si stiu ca nu ma va ierta pentru ca nici macar eu nu ma pot ierta numai daca ma pun in locul ei imi vine sa-mi smulg parul din cap.
-Hey fratioare ,hai in casa e frig ...se ingrijora Alice
-Alice nici macar frigul nu ma poate ranii mai mult decat am facut-o eu..te rog..lasa-ma ...
-de ce vrei sa te ranesti singur asa vrei sa lupti ca sa te ierte? stai aici si ingheti in loc sa te duci sa te rogi de ea, in loc sa ingheti la usa ei ingheti aici..clar nu mai gandesti desi daca ma gandesc nu stiu cand gandesti tu...
**********
Mi-am luat cheile si m-am oprit in fata casei ei....Am batut de 3 ori si mi-a raspuns doamna Swan.
-buna seara doamna.
-buna Edward.
-Raisa este?
-nu stiu daca poate vorbii acum ,are cativa invitati .
Si intr-adevar ,din inauntru se auzeau voci pareau a fi a unei fete si a unui baiat
-mama cine e?
-aa tu erai ...spune Raisa.
-ce vrei?
-sa-ti explic..sa vorbim sa ma asculti.
-tot ce a fost de vorbit am vorbit
-dar..
-niciun dar ..te rog pleaca ..nu pune mai multa sare pe rana..
RPDV
La ora 14 ateriza avionul lui Chuck ,saracutul de el,era mai amarat ca mine,tocmai isi pierduse tatal,trebuia sa fiu alaturi de el,sa-i ridic moralul nu sa i-l scad..Exact cum am spus la 14 avionul lui a aterizat ..insa a venit si Serena cu el..era tot ce aveam nevoie in acest moment.
-hei ...aici...aici sunt le faceam cu mana prietenilor mei...
-o buna ..ma imbratisa Serena,Chuck bietul de el ,arata devastator,suferise enorm ,vino aici Chuck si l-am imbratisat avea nevoie de dragostea prietenilor lui.
Am luat un taxi si am ajuns acasa ,le-am aratat camerele fiecaruia si apoi ne-am intalnit in salon.
-Raisa ce se intampla cu tine,esti cam cu capul in nori,unde e fericirea care era pe chipul tau ? se mira Chuck.
-ei bine a murit odata cu mine
-de ce spui asta?
-poi l-am prins pe iubitul meu in pat cu altcineva...si vocea mi s-a spart.
-ei bine atunci suntem colegi de suferinta ,uite Chuck ,daca nu o sa uitam de tristete o sa ne prabusim in acel abis negru.
In timp ce vorbeam cu prietenii mei despre ce vom face in urmatoarele zile ,am auzit vocea ''lui''el era la usa.
M-am dus si i-am spus ce merita ,gata cu explicatile
________________________
ok asta e cap 22,nush,sincer daca va avea sa va placa,eu sper ca da,nextu ,in zilele ce urmeaza.:X:X:X

duminică, 10 ianuarie 2010

Cap21.Dezamagire.

RPDV
Aceste doua luni au trecut pe nesimtite,gandul ca o sa-l vad pe Edward in curand m-a ajutat sa trec peste multe,imi era dor de prieteni ,de tot ce-am lasat in urma.Mi-am luat ramas-bun de la Serena si Blair si le-am invitat la mine .Acum sunt in avion si numar orele pana am sa ajung in Forks.
Intr-adevar trebuia sa sosesc peste o saptamana dar am vrut sa le fac o surpriza.Dupa 5 ore in avion am ajuns in Forks ,acasa, simteam vantul rece ce adia usor ,ploaia marunta care nu intarzia sa apara.
I-am spus taximetristului sa ma duca direct la resedinta Cullen ,nu mai aveam rabdare.In sfarsit ajunsesem ,mai era doar un pas si am sa fiu in bratele lui.
Am intrat in casa,mi s-a parut ciudat sa vad usa deschisa ,erau sticle de bautura aruncate peste tot ,cioburi,farfurii, ce dracu s-a intamplat aici,cu siguranta a fost o petrecere .Am urcat sus..eram atat de emotionata..atat de aproape ..doar un pas atat ma mai separa de camera lui,ma apropii incet ,apas usor pe cleanta, crap usa putin si-l vad pe Edward in pat insa mi se parea mie sau tinea pe cineva in brate?
Inima o lua la goana ,intru in camera si am impietrit.Privirea imi era marcata pe patul ravasit ,pe cearceaful mototolit ,pe el cum o tine in brate pe Tanya asa cum m-a tinut pe mine in acea noapte.Sute...mii de amintiri mi se derulau in minte,constiinta imi spunea ca a fost vina mea ca am plecat, ratiunea imi spunea ca a fost doar o proba la care am fost supusi si eu am cazut-o ,inima,inima nu spunea nimic,se oprise.
Lacrimi ,rauri imi intepau ochii ,imaginea din fata mea imi otravea sufletul ,imi injunghia inima.Ce trebuia sa fac ? sa plec .sa fug, sa dispar ,dar nu nu pot ,parintii mei sunt aici sau sa-l trezesc si sa-i spun tot ce merita sau sa astept sa vada cu ochii lui in ce m-a transformat.
Am pasit incet ,m-am asezat pe canapeaua din piele neagra ce era asezata in fata patului.
I-am scris Serenei un mesaj cu tot ce-am gasit aici..iar ea a spus ca maine va fi aici sa fiu puternica.
Asteptam ca ei sa se trezeasca ,dormeau ca doi ingerasi ,fara griji ,fara nimic.
-o doamne,Edward spune Tanya..priveste..
Deci se pare ca amorezi se trezesc....
-ce ,ce e ? spune el pe jumatate adormit..
Bineinteles ca era adormit doar a avut treaba azi-noapte..a lucrat din greu....pff ma dezgusta..imi vine sa vomit privindu-i.
-Dumnezeule,se uita la mine care stateam picior peste picior ,cu un zambet pe fata.
-ce parca ati vazut pe dracul....nu va bucurati sa ma vedeti? nu vreau sa deranjez..
Edward se da jos din pat si aluneca la picioarele mele,asa vroiam sa-l vad ,la picioarele mele cersind mila si iertare.
-iarta-ma te rog ,iubirea mea ,asculta-ma te rog..te implor.
-sunt numai urechi..ii spun eu
-hmm pe mine ma scuzati ..spune Tanya..
-de ce?pleci asa repede..oo da mai stai...cine a spus ca deranjezi si fix atunci mi-a sunat telefonul.
-Dumnezeule..spun ridicandu-ma in picioare punandu-mi mana tremuranda la gura ..cum.....cum s-a intamplat ?
-Asculta-ma ...stiu ca e greu...dar te rog ..nu face vreo nebunie..as venii eu la New York insa sunt retinuta..sti..daca ai vrea ..poti venii la mine..nu..nu deranjezi....ok Chuck vin maine sa te iau de la aeroport..si te rog..fara nebunii...
Chiar daca e greu de crezut ,ma apropiasem foarte mult de chuck ,eram un grup ,acum ,eram toti prieteni, insa el nu s-a impacat cu Blair ,oricat am incercat .
M-am uitat la Edward care o scotea afara pe Tanya insa ma lasau rece gesturile sale.
-sunt numai urechi am spus asezandu-ma.
-sa-ti explic,noi toti ,cand anul s-a terminat am dat o petrecere.
Insa pe la miezul noptii ,dupa cateva pahare si incat altele de la Tanya am ametit.Ea s-a oferit sa ma duca in camera si a inceput sa ma sarute ,iar eu te vedeam pe tine in ea,am sarutat-o crezand ca esti tu,am strigat numele tau crezand ca esti tu....m-am culcat cu ea crezand ca esti tu.
-Suficient!! am spus ridicandu-ma in ambele picioare,asta e cea mai veche scuza gasita,cum poti sa minti cu atata nerusinare ,ma minti in fata,ma crezi proasta sau ce?
-Ce spui tu e ca si cum ai da unui copil o acadea si l-ai chema sa mearga cu tine,de ce nu poti sa fi si tu odata in viata sincer?
Eu,te-am iertat prima data ,insa de aceasta data numai ai iertare ,poate intr-o alta viata insa in aceasta niciodata.
Atat am spus si am iesit afara in ploaie si cerul plangea cu mine,am urcat in taxi si am plecat spre casa.
__________________
vaiiiii daca stiti cat am plans la capitolul asta...se pare ca nici blogul nu dorea sa-l pun..facea fite..va rog..lasati com...