Capitolul 16:Craciunul

RPDV
Nu stiu cat timp am stat asa imbratisati caci si asa incostienta stiam ca este langa mine ,puteam sa simt pulsul inimii lui cum il incalzea pe al meu si incet incet corpul meu se dezmortea si inceta sa ma mai doara.
Incercam sa vad unde sunt dar nu vedeam nimic in afara de de o mare de intuneric ..incet ..incet zaream cate-o raza de lumina dar nu suficient de mult incat sa vad unde ma aflam.
Auzeam voci strigandu-ma ...dar nu le puteam intelege ,insistau atat de mult pe numele meu incat acum linistea in care cazusem disparea incet ....Am incercat sa deschid ochii dar nu puteam ,imi simteam pleoapele grele ,am incercat sa mai ascult acele voci.dar nici ele nu se mai auzeau...nu se mai auzea decat liniste.
Am vrut sa dorm sa fac singurul lucru care-mi place...in care eram linistita,dar nu puteam remuscarile ma atacau una cate una si ma intrebam de ce... Si atunci mi-am amintit de EDWARD ..si ochii mi s-au deschis automat ,acum nu ma mai interesa daca pleoapele imi erau grele ,l-am cautat cu privirea dar nu l-am gasit ,am incercat sa deschid gura ca sa-l strig dar aveam o masca de oxigen pe fata si atunci am realizat ca eram intr-un spital ,dar de ce eu ma simteam ca noua...doar daca exista vreun doctor care trateaza inimi frante ,bolnave de dragoste atunci eu ..eu sufar de o boala crunta si fara leac.
Am scos masca aia pentru ca nu aveam nevoie de ea ...m-am uitat sa vad daca nu am vreo perfuzie si nu aveam...m-am ridicat in picioare...am ametit putin ...dar eram bine.....si doream sa-i caut pe ceilalti ca sa ma duca la hotel,pentru ca eu nu mai rezistam un minut aici ,nu suportam mirosul de medicamente..si in plus uram spitalele si tot ce tine de ele.....M-am clatinat putin pana la usa ca un om beat,am crapat-o putin si m-am uitat dupa ei..si i-am vazut pe el si pe ea imbratisati si as putea spune ca daca nu i-as cunoaste ...ar fi cei mai indragositi din lume ...ma simteam goala,pustie, ma durea sa-l vad cu ea, dar nu aveam nici un drept sa-mi dau cu pararea deoarece eu l-am refuzat ,eu i-am spus ca nu-l iubesc...si probabil ea acum se consoleaza in bratele ei......mi-am mutat privirea pe ceilalti si i-am vazut pe Emment ,Rose,Alice,Jasper,dar ce cautau ei aici,erau oare ingrijoratii pentru mine le pasa??? erau tristi,obositi se vedea cu ochiul liber.
Alice venea catre mine si probabil ca m-a vazut ,eu am inchis repede usa si am''zburat'' in pat..rugandu-ma la toti sfinti ca ea sa nu ma fi vazut desi era o sansa la un milion..
-HEI te-ai trezit!!si mi-a sarit in brate, ma strangea atata de tare .....de parca nu m-ar mai fi vazut de ceva vreme..
-hei mai usor..nu plec nici-unde..
-cum adica m-am trezit?? de cand dorm..intrebarile ma atacau..oare......am fost intr-o coma sau ceva de genul o intreb eu..
-nu prostut-o ,dar intr-o noapte nu te simteai bine...nu stiu ce s-a intamplat si ai cazut intr-un somn adnac...
-si de cand dorm ??? o intreb eu ridicand o spranceana...
-de vreo doua zile...
-wow....am dormit ceva....stii Alice mersi frumos pentru ingrijorare , m-am inselat amarnic iin privinta ta...
-ma bucur sa aud asta insa nu ,numai in privinta mea si a celorlalti..sa stii
-ei bine asta o sa vedem pe parcurs.
Asta a fost ultima discutie pe care am avut-o cu Alice,pentru ca apoi au venit emmet si cu rose,mi-au adus un urs urias de care am prins mare drag..toti au fost niste dulci.
Cand edrward venea ,ma prefaceam ca dorm deoarece nu doream sa vorbesc cu el ,tot ce facea era sa-mi i-a mana intra lui si sa stea ,nu spunea nimic , o data mi s-a parut ca mi-a spus ca ma iubeste si sincer nu stiam ce sa mai cred ;pe munte mi- a dovedit ca ma iubeste iar aici l-am vazut imbratisat cu TESS ,dar de fiecare data cand pleca din salon ,imi dadea un sarut pe frunte ,alteori pe obraz dar nicioadata pe buze,poate era ranit ca i-i spusesem ca nu-l iubesc ,l-am ranit atat de tare incat acum s-a indragosti de Tess totul era posibil.Cat despre Tess ,pentru mine a ramas tot cea mai buna prietena ,chiar daca eu am renuntat la iubire pentru ea nu vreau sa fac aceeasi greseala ca si ea .Am hotarat ca daca fericire m-a ocolit ,chiar daca soarta e dura, destinul meu o sa-l traiesc in amintiri,.Nu vreau sa traiesc fara amintiri, am sa le inchid intr-o cutiuta numita inima si am sa le pastrez acolo...pana la urma ele au fost singurul lucru pe care l-am realizat si eu....
In prima zi de Craciun sa ma duc cu Nate intr-un moll sa daruim copiilor cadouri de Craciun.
Si iata-ma aici imbracata in Craciunita iar Nate in Mos Craciun
-Nate ...stai sa-ti aranjez barba..
-off ...ce naspa arat ..sunt mai batran cu 50 de ani si daca ma uit mai atent cred ca vad si un rid,...
-e hai ..nu te mai plange ...e timpul sa ne luam locurile ..
HO-HO-HO ...striga Nate si m-a bufnit rasul nu-i iesea deloc ......el se pare ca ma observase ca ma privea.....
O fetita vine si se aseaza in poala mosului....
-ce-ti doresti tu domnisoara ?intreaba mosul...
-o papusa barbie..care sa cante si sa danseze... spune emotionata fetita..
-pentru tine,mica printesa si i-am inmanat papusa dorita...
Fetita a plecat bucuroasa de mana cu mama ei...Asa a continuat toata ziua pana la ultimul baietel care era trist..prea trist as spune eu....
HO-HO-HO spune mosul ragusit....
-ce-ti doresti tu de la mosul micule soldatel?
-eu nu-mi doresc nimic..spune baietelul
-cum adica nimic..? toti copiii isi doresc ceva de Craciun...spune Craciunita .
-ar fi ceva.....spune el coborand privirea si am putut sa vad o lacrima...
-si acel ceva ee?? intreaba mosul..
-poi il vreau pe tatal meu inapoi ....
-si unde e tatal tau scumpule?intreaba Craciunita
-in lumea celor drepti ......spune cu vocea ragusita...
-poti sa-l aduci inapoi mosule?intreaba plin de speranta..
-ei bine baiatul mosuluii..nicioadata sa nu-ti pierzi speranta ...si am vazut atunci cum i-a aparut un zambet pe buzee...
-uite i-a acest tanc are si soldatei sa stii ii spune Craciunita
In urmatoarele zile am fost la bazin, la shopping ,si in sfarsit seara se sfarsea cu o cina,dar nici una dintre aceste zile nu a fost la fel de frumoasa ca aceea in care am redat zambetul acelui baietel,cand am vazut speranta din ochii lui....mi-am dat seama ca mai sunt si oameni tristi prin colturile acestei lumi....care poate nu au ce pune pe masa de Craciun.