Capitolul 13:Doar noi doi.

TPDV
Am tras un pui de somn....si a fost asa de bun..capul meu pe pieptul lui puteam sa-i aud bataile inimii .....respiratia sa dulce o simteam pe chipul meu...acum langa el nici frigul nu-l mai simteam..dar o dorinta ascunsa ma indemna sa-l strang si mai tare in brate,...si-l strangeam si nu vroiam sa-i dau drumul..nu..nu..imi repetam in minte..auzeam o voce chemandu-ma da..nu..nu vreau sa ma trezesc din nou...asa ca am ignorat-o...m-am afundat si mai tare in pieptul lui .....nu vroiam sa ma trezesc......da atunci i-am auzit glasul dulce si suav aproape de mine si am tresarit instantaneu...
Nu observasem ca ma luase in brate ....pana nu m-a lasat jos...mi-am scuturat capul ..sa ma trezesc si mi-am dat seama unde ma aflam....doamne puteam taia ceata cu cutitul ...ma uitam in sus si ma lua cu ameteala...se vedeau norii mai bine....eram foarte sus....
Hei atentie ca vine.....si poc un bulgare mi s-a lovit de fata.....si scuipand zapada....atat am spus Emmet.....!!!!!!!!!!
-da scumpete ce e? hai ca putina zapada nu-ti va face rau..
-sigur dragule nici tie...
Atunci am luat o mana de zapada si am lovit atat de tare incat l-am pus la pamant pe Emmet..aveam o forta de unde nustiu.....
-hei Emmet...unde iti este barbatia...? am intrebat .printre hohote de ras...
Asa am continuat ore intregi...am format echipe :Eu,Alice, Tess si Jazz..contra Emmet..Rose si Edward ...eram in avantaj..da asta nu ne-a ajutat am mancat zapada pentru doi ani...
OK in acel moment am uitat ca ne uram unii pe altii..era doar noi..fara cuvinte urate ....insulte....eram doar noi....vroiam sa cred cu tarie..ca poate m-am inselat in privinta lor ..da nu mai stiam ce sa mai cred..atitutinea lui Edward ma speria..era foarte afectuos..si chiar ingrijorat pentru mine...iar Tess .....ezita sa ma priveasca in ochi....avea o fata trista...dezamagita..am vrut sa o intreb ce este cu ea..insa am lasat pe diseara discutia...acum trebuia sa-mi pun in ordine gandurile..trebuie sa ma gandesc la rece
Baieti.. eu plec pentru un moment ..continuati si fara mine...vreau sa cunosc locurile ...spun eu...ok du-te sa nu stai mult se va innopta si trebuie sa plecam...a strigat Emmet atat de tare..de parca eu nu eram langa el..m-a bufnit rasul...
Am mers prin zapada care imi ajungea pana la genunchi....ma uitam la cer...si inhalam aerul curat....mergeam in nestire....in indepartare vedeam padurea toata alba....muntii erau toti imbracati in alb....priveam cum norii fumurii cerneau stelute argintii..peste tot ..iar zapada se asternea ca o mantie alba stralucitoare....ma uitam la copacii de zapada...m-am apropiat si m-am asezat pe scoarta unuia ..era rece ...dar nu-mi pasa eram fermecata de locul asta.....refuzam sa plec de aici....priveam cum ninge....dar intr-un tarziu am realizat ca afara se inserase si trebuia sa ajung la trasura ...cu tristete imi iau ramas bun de la acest copac ...care mi-a fost confident ..de la padure care mi-a inundat inima cu multa ...da multa liniste...si am putut sa gandesc la rece..in sfarsit am obtinut ceea ce mi- doream..acum sunt impacata cu mine insumi.
Am avut grija sa las urme cand am venit ca sa stiu..pe unde sa ma intorc..insa acum a nins....si toate urmele s-au sters......Ce ma fac...ce ma fac...am ramas singura aici.....se lasese ceata...mergeam ...mergeam...dar nu aveam nicio tinta.....Lacrimi imi scapau fara sa le pot oprii....plangeam ..pentru ca m-am pierdut asa cum m-am pierdut printre amintiri.....asa cum l-am pierdut pe El ....nu am mai putut rezista si m-am prabusit pe zapada rece si dura.....ce n-as da sa-i mai vad macar odata..sa-i mai strang inca odata la piept ....ma intrebam oare m-or fi cautat or fi trimit pe cineva dupa mine........or fi obeservat ca lipsesc......doamne te rog.....da mi o speranta..da-mi putere ....sa rezista si acestei probe....si daca nu ...daca nu supravietuiesc imi las in mana ta destinul meu..gandurile mele....pacatele mele....sufletul meu...i-al Tu....doar tu....vreau ca tu sa ai grija de el......doar in TINE am incredere.....si atunci m-am pierdut printre lacrimi.....Raisa...Raisa...unde estii..Raisa raspunde....aa...am tresarit ..mi-sa parut ca ma striga cineva...m-am ridic in picioare ma invart in cerc ..nimeni......incep sa strig E CINEVA? SA MA AJUTE CINEVA..VA ROG ....imi era frig....nu-mi mai simteam degetele de la maini ,picioarele imi degerasera aici imi este sfarsitul...Raisa ...aud din nou vocea aceea.....Raisa ..raspunde ....AICI , aici sunt .......si atunci o silueta isi face loc printre ceata groasa......si era El ingerul meu..Edward si nu mai pot ii sar in brate....siruri de lacrimi..rauri .....cad ...nu ma mai interesa nimic..puteam sa mor..acolo....acum avusesem ocazia sa-l mai vad macar odata..el....era nascut pentru mine..destinul meu era langa al lui.......inima mea...era toata a lui..nu ma interesa daca el nu ma iubea ...el era peregrinul meu...el era Printul meu.....
Raisa....cat ma bucur ca esti bine...gata ...gata nu mai plange..ma doare sa te vad asa...te rog....hai trebuie sa plecam pana nu se intuneca mai tare...dar era prea tarziu noaptea nu intarzia sa apara...acum eram doar eu si el....singuri..aici in pustietate...toti acesti munti si aceste paduri erau doar ale noastre.......
Edward ce ne facem....toti au plecat.......shhhhh gata .......o sa vedem ...ce o sa facem....acum e noapte..nu cred ca o sa poata sa sa ne caute ...a si nins..urmele s-au sters.....trebuie sa fim puternici te rog zana mea.. te rog rezista iti promit ca o sa scapam de aici...acum hai sa gasim un loc unde sa ne ascundem de noapte..si de ceea ce ascunde ea..si am intrat in padurea deasa.....